O nouă raclă pentru Sfântul Paisie de la Neamţ

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfinţit ieri, 19 mai, o raclă nouă în care vor fi puse o parte din moaştele Sfântului Cuvios Paisie de la Mănăstirea Neamţ din Moldova.

Anul acesta, monahii Mănăstirii Neamţ şi credincioşii care vor participa joi, de sărbătoarea Înălţării Domnului, la hramul acestui aşezământ din Moldova vor primi un dar deosebit, o raclă nouă în care vor fi puse o parte din moaştele Sfântului Cuvios Paisie, părintele duhovnicesc al acestei lavre, care a trăit în secolul al XVIII-lea. Noua raclă a fost sfinţită ieri de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ al Reşe­dinţei Patriarhale.

„Această zi este deosebit de semnificativă pentru noi întrucât, cu ajutorul lui Dumnezeu, a fost făurită această raclă în Atelierele Patriarhiei Române de la Mă­năs­tirea Pasărea de lângă Bucureşti. Este o raclă deosebit de bogată din punct de vedere al scenelor din viaţa Sfântului Cuvios Paisie şi al împodobirii ei. Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ se bucură de o cinstire deo­sebită în toată lumea ortodoxă, el fiind un mare nevoitor, un mare rugător, un traducător al scrierilor filocalice. Atât lumea slavă, cât şi cea română şi greacă îl vene­rează cu multă evlavie. Sfântul Cuvios Paisie a fost un dar al Ucrainei pentru pământul românesc, mai precis pentru Ţara Românească şi Moldova, aşa cum Sfântul Mitropolit Petru Movilă a fost un dar al pământului Moldovei pentru Ucraina“, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Activitatea Sfântului Cuvios Paisie s-a desfăşurat în principal la mănăstirile Neamţ şi Secu al căror părinte duhovnicesc era, dar lucrarea lui a influenţat mişcarea filocalică din mai multe ţări ortodoxe. „A fost impresionant numărul de monahi pe care i-a adunat la mănăstirile Secu şi Neamţ, peste 800, unii zic chiar 1.000 de călugări, din aproa­pe 20 de etnii diferite, încât în vremea sa, în secolul al XVIII-lea, Mănăstirea Neamţ era, după cum zicea un episcop ortodox rus, cea mai mare şcoală duhovnicească a Răsăritului creştin. Era foarte bun, îngăduitor şi, ca un mare duhovnic, asculta pe fiecare şi îi iubea pe toţi indiferent de etnie. Avea în el dragostea lui Hristos mai presus de orice deosebire de neam“, a spus Preafericirea Sa. La slujba de sfinţire au participat Preasfin­ţi­tul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfin­ţitul Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, membri ai Administraţiei Patriarhale şi ai Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.