Obiecte din biserica demolată, expuse la Muzeul Cotroceni

La Muzeul Naţional Cotroceni a fost deschisă marţi, 7 octombrie, expoziţia permanentă „Biserica Mănăstirii Cotroceni. Istorie, spiritualitate şi artă“. La vernisajul moderat de  Adina Renţea, directorul muzeului, a participat şi Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

Evenimentul cultural de la Muzeul Naţional Cotroceni pune în valoare cea mai mare parte a patrimoniului recuperat (odoare bisericeşti, cărţi liturgice cu ferecături, vase şi veşminte sfinte), care a aparţinut fostei biserici a Mănăstirii Cotroceni, cea mai importantă ctitorie a eruditului şi evlaviosului domn Şerban Cantacuzino, destinată a fi necropola familiei sale. „Consider că acest eveniment reprezintă o restituire, o continuitate şi un arc peste timp, de la momentul în care ctitorul fostei Mănăstiri Cotroceni, Şerban Cantacuzino, s-a refugiat în acest loc, la un vechi schit, care avea hramul Sfinţilor Serghie şi Vah. După evenimentele din 1984, când biserica acestui vechi aşezământ a fost demolată, obiectele portabile din ea au fost transferate la Muzeul Naţional de Artă. Între timp biserica fostei Mănăstiri Cotroceni a fost reconstruită şi acum cinci ani a fost resfinţită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Astăzi, după un efort însemnat pe care conducerea Muzeului Naţional Cotroceni l-a depus, obiectele fostei mănăstiri au fost recuperate, restaurate şi, iată, au fost aşezate în acest minunat spaţiu, care ne ajută să coborâm în istorie şi să vedem cât de important este patrimoniul nostru naţional şi bisericesc. Ştim că Biserica Ortodoxă Română este deţinătoarea a trei sferturi din patrimoniul naţional. Prin aceste obiecte expuse aici, vizitatorii vor putea să restabilească legătura, care se profilează peste ani, cu ctitorii şi donatorii acestora“, a spus Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul.

Expoziţia „Biserica Mănăstirii Cotroceni. Istorie, spiritualitate şi artă“, deschisă în spaţiile medievale ale Muzeului Naţional Cotroceni, întregeşte expoziţia permanentă dedicată evoluţiei ansamblului medieval şi modern de la Cotroceni, fiind cea mai valoroasă dintre componentele sale, remarcabilă prin istoria de peste trei secole şi ilustrarea artei româneşti din epoca medievală. „Nu mă sfiesc să spun că însemnătatea acestui eveniment îl aşază ca al doilea moment după deschiderea acestei instituţii, în 27 decembrie 1991. Biserica fostei Mănăstiri Cotroceni a reprezentat un moment de referinţă în evoluţia arhitecturii medievale româneşti din cea de a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Revenirea bisericii la forma sa iniţială, din vremea domnului Şerban Cantacuzino, a impus, cum era şi firesc, recuperarea patrimoniului său din depozitele Muzeului Naţional de Artă a României unde a fost transferat după cutremurul din 1977. A început, astfel, un drum lung şi anevoios de recuperare a patrimoniului. După un exil de 37 de ani, în 2012, o parte din bunurile culturale ale fostei biserici a Mănăstirii Cotroceni s-au întors acasă, acolo de unde nu ar fi trebuit să plece niciodată. Calitatea artistică deosebită a acestor componente care fac parte din patrimoniul recuperat a impus valorificarea muzeală. Ele sunt cele mai semnificative mărturii ale artei create în spaţiul românesc de-a lungul celor trei secole. Deoarece starea în care se aflau nu permitea expunerea lor nici măcar temporară, patrimoniul recuperat a intrat într-un vast proiect de restaurare. Graţie unei munci asidue a unor renumiţi restauratori şi specialişti din fizică, chimie, biochimie, din centrele şi laboratoarele de restaurare din Bucureşti, Sibiu, Craiova, Suceava, Alba-Iulia, astăzi, în spaţiile medievale cantacuzine pot fi admirate aceste obiecte“, a declarat Adina Renţea, directorul Muzeului Naţional Cotroceni.

În cadrul evenimentului, Andreia Cristina Iana, consilier prezidenţial, a citit mesajul  preşedintelui României, Traian Băsescu, şi a prezentat albumul „Biserica fostei Mănăstiri Cotroceni. Reconstrucţia, un puzzle“, ce conţine peste 300 de fotografii şi care „pune pe harta memoriei noastre culturale biserica fostei Mănăstiri Cotroceni, astăzi Biserica Palatului Cotroceni. Albumul îşi doreşte să readucă în prim-plan istoria de la începutul construcţiei bisericii, din 1679 şi până la demolarea ei în 1984, dar şi perioada contemporană“, a spus Andreia Cristina Iana, autoarea albumului.