Ocrotitorul monahilor şi al familiei

De praznicul Tăierii cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, s-a aflat în mijlocul credincioşilor din Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul“ - Pantelimon din Bucureşti. Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de învăţătură în care a evidenţiat personalitatea Sfântului Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului.

Praznicul Tăierii cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul a strâns laolaltă numeroşi credincioşi din Capitală la parohia cu hramul „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului“, aflată în cartierul bucureştean Pantelimon. Slujba Sfintei Liturghii a fost săvârşită de arhimandritul Veniamin Goreanu, consilier administrativ al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de preoţi. În cuvântul de învăţătură rostit la finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat de ce ziua de 29 august, în care se face pomenirea Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, este o zi de post. „Această sărbătoare este o zi de post aspru, pentru că Sfântul Ioan Botezătorul a fost ucis din cauza a două patimi mari: îmbuibarea şi desfrânarea. De aceea Biserica a rânduit cu multă înţelepciune ca această zi să fie una de post, pentru a ne aminti mai bine de pătimirea Sfântului Ioan, care a fost unul dintre cei mai mari postitori şi rugători în pustie, dar şi pentru a ne atenţiona că atunci când prăznuim o zi importantă din viaţa noastră, trebuie să păstrăm cumpătarea şi să nu devenim pătimaşi şi nici ucigători de semeni prin cuvânt sau prin faptă“, a spus Preafericirea Sa. În continuare, Patriarhul României a arătat că Sfântul Ioan Botezătorul, care provenea dintr-o familie de oameni rugători, din fragedă pruncie era obişnuit cu postul aspru, deoarece după moartea părinţilor săi el a rămas un vieţuitor şi rugător în singurătate, devenind astfel un prototip al monahilor. „Sfântul Ioan Botezătorul este icoana celor care postesc mult şi se roagă mult, a celor care se luptă cu păcatul, cu patimile, cu lucrările duhurilor rele. De aceea el este mare ocrotitor al familiei, dar şi al monahilor, al tuturor credincioşilor care se luptă în lumea aceasta să trăiască cinstit şi curat. A trăi astfel este o mucenicie spirituală“, a arătat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Patriarhul Bisericii noastre a mai evidenţiat motivele pentru care Biserica îl numeşte pe Sfântul Ioan Botezătorul şi Prooroc. „Despre Sfântul Ioan Botezătorul, Mântuitorul Iisus Hristos a spus că este cel mai mare om născut din femeie, în înţelesul că ceilalţi prooroci ai Vechiului Testament L-au văzut de departe, duhovniceşte, şi L-au prezis, L-au proorocit, pe când Sfântul Ioan nu-L vede de departe pe Mântuitorul Iisus Hristos, în timp şi spaţiu, ci din aproape, întrucât I-a atins creştetul capului când L-a botezat. Îl vede faţă în faţă şi atinge trupul Celui nevăzut, Care S-a făcut văzut, S-a făcut om din iubire pentru oameni şi pentru mântuirea lor. Astfel, Sfântul Ioan confirmă toate profeţiile despre întruparea Domnului şi mărturiseşte că Iisus nu este doar un profet, ci El este Dumnezeu Cel veşnic. De ce este el numit prooroc? Ce a proorocit el? Două mari profeţii a făcut, şi anume: când L-a văzut pe Iisus la Iordan, a zis: «Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel care ridică păcatul lumii» (Ioan 1, 29), şi a doua profeţie a lui este aceasta: «Eu unul vă botez cu apă spre pocăinţă, dar Cel ce vine după mine, este mai puternic decât mine; Lui nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea; Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc» (Matei 3, 11). Când a spus «Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel care ridică păcatul lumii», a profeţit jertfa lui Hristos din preajma Paştilor, când se aducea ca jertfă mielul pascal. Şi într-adevăr, Hristos a fost răstignit înainte de Paştile iudeilor şi El a devenit Paştile cel nou. A profeţit taina Crucii în preajma Sfintelor Paşti. Cealaltă profeţie se referea la taina Rusaliilor. «Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc». Prin aceasta a prevestit că Duhul Sfânt se va pogorî peste ucenici la Cincizecime şi după acest eveniment începe botezarea oamenilor în Hristos şi constituirea Bisericii pe baza credinţei în Hristos. Deci legătura aceasta între botezul cu Duh Sfânt şi cu foc face referinţă la Duhul Sfânt, care vine peste Apostoli în chip de limbi de foc şi care dă începutul botezării oamenilor în Biserică“, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

La final, Preafericirea Sa a oferit Parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul“ - Pantelimon mai multe cărţi apărute la editurile Patriarhiei Române, după care a vizitat Centrul social al parohiei.