Omul vindecat, misionar şi mărturisitor statornic

„Domnul Iisus Hristos ne încredinţează misiunea recunoştinţei faţă de Dumnezeu, pentru binefacerile primite de la El. Din acest om vindecat, Iisus face un misionar şi mărturisitor statornic”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cuvântul de învăţătură rostit în Duminica a 23‑a după Rusalii la Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” din Reşedinţa Patriarhală.

Întâistătătorul Bisericii noastre a evidenţiat faptul că pericopa evanghelică de la Luca, citită duminică, ne arată iubirea milostivă a Domnului Iisus Hristos, precum şi puterea Sa dumnezeiască de vindecare a oamenilor posedaţi de demoni. „Demonizatul din ţinutul Gherghesenilor era oarecum mort din punct de vedere spiritual, dar era mort şi din punct de vedere social, pentru că nu mai trăia în comunitate, ci se înstrăinase de ea. Tocmai acest om, chinuit de mulţi demoni şi înstrăinat de oameni, devine centrul iubirii milostive a Mântuitorului Iisus Hristos. El a voit să arate că sufletul omului are o valoare infinită, care nu se poate compara cu nimic din lumea aceasta, nici cu preţul animalelor, nici cu cel al obiectelor, indiferent cât de multe şi de scumpe ar fi acestea. Mântuirea şi bucuria veşnică sunt scopul vieţii omului. Domnul Iisus Hristos a săvârşit minunea vindecării omului demonizat din ţinutul Gherghesenilor, din două motive: în primul rând, pentru că omul are o valoare infinită, el fiind creat după chipul lui Dumnezeu Cel infinit şi veşnic viu, şi ca atare el, omul, este chemat la viaţa veşnică. Dorinţa omului de comuniune şi de bucurie veşnică este înscrisă în adâncul sufletului său, ca un program pentru viitorul lui definitiv sau etern. În al doilea rând, Hristos‑Domnul a săvârşit minunea vindecării demonizatului pentru că acei locuitori din ţinutul Gherghesenilor erau prea mult preocupaţi de comerţul cu porci, adică prea mult interesaţi de câştigul material şi prea puţin interesaţi de viaţa duhovnicească”, a precizat Părintele Patriarh Daniel.

În continuare, Preafericirea Sa a subliniat că uneori Dumnezeu îngăduie sau permite unele pagube materiale, pentru a ne face să căutăm câştigul spiritual al sufletului. „Suferinţa este îngăduită ca mijloc de dezlipire sau dezrobire a omului de averile materiale şi trecătoare. Nu totdeauna medicamentele care ni se dau pentru vindecarea bolilor trupeşti sunt dulci şi plăcute. Adesea ele sunt amare şi neplăcute. Tot aşa, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, Domnul Iisus Hristos, permite ca noi să trecem uneori prin suferinţă, prin încercare, prin pagube materiale, ca să nu ne legăm prea mult de realităţile limitate şi trecătoare, ci să‑L căutăm mai întîi pe El, Cel nelimitat şi netrecător, nemărginit şi veşnic”, a spus Patriarhul României.

Să fim recunoscători pentru ajutorul primit de la El

La final, Întâistătătorul Bisericii noastre a evidenţiat faptul că Evanghelia din această duminică ne învaţă să‑L mărturisim pe Dumnezeu ca fiind milostiv şi binefăcător şi să‑I aducem mulţumire pentru darurile Sale. „Cel vindecat voia să fie mereu cu Binefăcătorul, Vindecătoul şi Mântuitorul său. Se simţea bine lângă Iisus pentru că a simţit puterea iubirii Lui milostive. A dorit să fie ucenic al lui Iisus şi să‑L însoţească, însă Mântuitorul îi încredinţează o altă lucrare, şi anume: spune cât bine ţi‑a făcut ţie Dumnezeu! De ce a procedat astfel Domnul Iisus Hristos? Pentru că dacă îl lua cu Sine pe acest om eliberat de demoni, nu‑l mai cunoştea multă lume în alte cetăţi ori în alte ţinuturi. Prin urmare, din acest om vindecat Iisus face un misionar, mărturisitor statornic, nu un călător care merge dintr‑o cetate în alta. Astfel, omul vindecat devine un mărturisitor statornic al lui Iisus, în locul sau spaţiul geografic al pătimirii şi vindecării lui, pentru a vesti locuitorilor acestui ţinut milostivirea lui Iisus care l‑a vindecat. Mântuitorul Iisus Hristos, când ne vindecă de o boală sau ne eliberează de o situaţie grea, ne schimbă viaţa şi ne cere să fim recunoscători pentru ajutorul primit de la El. El doreşte ca noi să spunem tuturor celor care ne‑au cunoscut sau ne‑au văzut pătimind cât bine ne‑a făcut nouă Dumnezeu. Astfel, El ne încredinţează misiunea recunoştinţei faţă de Dumnezeu pentru binefacerile primite. În concluzie, vedem că acest om, cândva chinuit de demoni, a ajuns să fie pentru noi un dascăl al recunoştinţei”, a spus Preafericirea Sa.