De sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în biserică, joi, 21 noiembrie, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, a slujit la hramul Mănăstirii Peștera din
Ore de cateheză şi activităţi artistice la Mănăstirea Strâmba
Anul acesta se desfăşoară cea de-a şaptea ediţie a taberei catehetice de la Mănăstirea Strâmba, judeţul Sălaj. În cea de a doua serie a taberei au participat elevii de la Liceul Tehnologic Nr. 1 Sîg, Şcoala Gimnazială Tusa şi Şcoala Gimnazială Valcău de Jos.
Zeci de copii se bucură anual de ospitalitatea Mănăstirii Strâmba din judeţul Sălaj. Cea de a doua serie care a fost prezentă în tabără, în această vacanţă de vară, a fost formată din 48 de copii, însoţiţi de profesoarele Margareta Vereş Pop şi Dana Ţîrle, de la Liceul Tehnologic Sîg, şi de profesoara Monica Ember, de la Şcoala Gimnazială Valcău de Jos.
Sub atenta îngrijire a stareţului Grighentie Oţelea, elevii au avut parte de activităţi duhovniceşti, intelectuale şi artistice, care au avut ca scop apropierea de Dumnezeu şi de aproapele: participare la Sfânta Liturghie, la slujba Vecerniei, la Taina Sfântului Maslu, ore de catehizare, concursuri cu tematică religioasă şi concurs de bătut toaca, conform celor precizate de profesoara Margareta Vereş Pop. „Orele de cateheză au fost un prilej de a recapitula cunoştinţele dobândite în decursul anului, la orele de religie sau la orele de cateheză desfăşurate în parohii, dar şi de a dobândi altele noi. Copiii au participat, la mijlocul săptămânii, la o excursie organizată la câteva obiective religioase şi turistice. Astfel, ei au vizitat Mănăstirea Ţeghea, din judeţul Satu Mare, precum şi ştrandul de la Mihăieni“, a spus prof. Vereş Pop. Toate aceste activităţi au fost încununate cu participarea elevilor, în zi de vineri, la Sfânta Liturghie şi primirea Sfintei Taine a Spovedaniei şi a Împărtăşaniei. În ultima zi de tabără, copiii au fost răsplătiţi cu premii şi diplome din partea organizatorilor.
300 de copii participanţi
Anul acesta se desfăşoară cea de-a şaptea ediţie a taberei catehetice de la Mănăstirea Strâmba, judeţul Sălaj, organizată sub coordonarea consilierului cultural eparhial, pr. Gabriel Gârdan, şi a inspectorului pentru catehizare parohială, pr. Silviu Boha, din cadrul Episcopiei Sălajului. Cei aproape 300 de copii participanţi în acest an, în mai multe serii, au fost implicaţi în proiecte catehetice, iar tabăra este oferită ca o răsplată pentru rezultatele din timpul anului şcolar. În prima serie, au participat copii care au obţinut rezultate bune la olimpiadele şi concursurile şcolare, precum şi la concursurile catehetice. Toate costurile de cazare şi masă, precum şi ale activităţilor din tabără sunt suportate de mănăstire. Arhimandritul Grighentie Oţelea, stareţul mănăstirii, se îngrijeşte îndeaproape de programul copiilor, îmbinând activităţile duhovniceşti şi intelectuale, cu cele artistice sau sportive. Sub îndrumarea stareţului, copiii participă la slujbele săvârşite în paraclisul mănăstirii sau în altarul de vară.
Icoana făcătoare de minuni
Mănăstirea Strâmba, din judeţul Sălaj, este un vechi loc monahal ale cărui începuturi nu sunt stabilite cu certitudine. Mănăstirea a fost reactivată din 1993, iar din 1996 primeşte pelerinii care caută un loc de tihnă duhovnicească, şi mai ales să se închine la icoana Maicii Domnului, ocrotitoarea aşezământului.
Mănăstirea Strâmba adăposteşte o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, numită „Dulcea sărutare“, care, potrivit tradiţiei, face parte din seria de icoane pictate în secolul al XVIII-lea de preotul Luca din Iclod, judeţul Cluj, care a pictat şi icoana Maicii Domnului de la Nicula.
Conform legendei, mănăstirea a fost construită de o femeie bogată, cu o deformare a coloanei vertebrale, motiv pentru care localnicii o numeau Strâmba. Se spune că femeia a apelat la ajutorul călugărilor stabiliţi în împrejurimi pentru însănătoşirea fiicei sale, grav bolnavă. Ea a promis călugărilor că-i va răsplăti, dându-le toată averea sa, şi-i va ajuta să construiască o mănăstire. Rugăciunile celor doi monahi au ajutat la vindecarea tinerei, iar pe moşia donată călugărilor, s-a întemeiat mănăstirea. După numele dat femeii, sfântul locaş s-a numit Strâmba, denumire păstrată de-a lungul anilor, ca şi amintirea călugărilor.