Oricât bine am face, nu putem spune că suntem drepţi

„Puterile sufletului unui om păcătos se diminuează foarte mult“, a arătat Preasfinţitul Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, în cuvântul de învăţătură rostit la sfârşitul Pavecerniţei Mari, miercuri seara, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti.

A treia parte a Canonului de pocăinţă al Sfântului Andrei Criteanul a fost citită miercuri seara, la Catedrala Patriarhală, de Preasfinţitul Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal. În continuare a fost oficiată slujba Pavecerniţei Mari la finalul căreia a fost citită Evanghelia de la Marcu 11, 22-26 şi de la Matei 7, 7-8. Preasfinţia Sa a spus în cuvântul de învăţătură că slujbele din această perioadă au o anumită pedagogie duhovnicească de a ne conduce pe calea postului, a rugăciunii şi a lepădării de sine. „Ne minunăm de pedagogia deosebită a Mântuitorului Iisus Hristos concretizată în pericopele evanghelice pe care le-am ascultat încă de la începutul acestei perioade binecuvântate, când am fost îndemnaţi să ne curăţim cugetul şi să punem începutul cel bun prin smerenie, care este maica virtuţilor. Să încercăm să ne întoarcem din drumul nostru cel rău, să ne întoarcem la Dumnezeu, să ne pocăim, după aceea, să fim mai sensibili la aproapele nostru, la suferinţele şi la nevoile lui, iar în cele din urmă să fim iertători“, a explicat ierarhul.

De asemenea, trebuie să fim conştienţi că neexersarea voinţei omului cu post şi rugăciune conduce la o diminuare a libertăţii şi vigurozităţii sufleteşti. „Sfinţii Părinţi au arătat că păcatul slăbeşte voinţa, secătuieşte puterile sufletului, încât cel care este cuprins de păcat aproape că nu mai are putere să se roage. De aceea, şi ceea ce facem, după evaluarea Sfinţilor Părinţi, puterile sufletului unui om păcătos se diminuează până la 10%. Este cu adevărat lucru uimitor şi înţelegem câtă nevoie de post şi rugăciune are un suflet păcătos care se apropie de Dumnezeu“, a explicat Preasfinţitul Ieronim Sinaitul. Preasfinţia Sa a explicat că omul ataşat de averi şi bunuri materiale se aseamănă cu un om legat cu greutăţi mari. „Oricât de mult ne-am strădui, fiind în trup şi având plecăciunea firii noastre mai mult către cele rele decât cele bune, cu siguranţă avem nevoie de harul lui Dumnezeu, de mila lui Dumnezeu şi de îngăduinţa Sa. De aceea nu trebuie să ne lipim sufletele de cele materiale într-o măsură atât de mare, încât să fim ca legaţi de pământ cu nişte greutăţi şi să nu ne mai putem înălţa sufletul la cer, ci să ne pornim spre rugăciune, să plecăm genunchiul şi să invocăm mila şi darul lui Dumnezeu. Mărturisim în rugăciunile Bisericii că oricât bine am face, niciodată nu putem spune că suntem drepţi sau îndreptaţi înaintea lui Dumnezeu, de aceea solicităm întotdeauna darul lui Dumnezeu care pe cele neputincioase le vindecă şi pe cele slăbite de păcat le întăreşte şi le ridică pentru a gusta iertarea şi mântuirea“, a mai spus Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul.