Pacea, mesajul din cântarea îngerilor deasupra peşterii Bethleemului

Odată, fiind întrebat Iisus Hristos care este cea mai mare poruncă din lege, a răspuns: „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău. Aceasta este marea şi întâia poruncă. Iar a doua, la fel ca aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. În aceste două porunci se cuprind toată Legea şi proorocii“ (Matei 22, 37-40). Deci, în împărăţia lui Dumnezeu domneşte legea iubirii.

Iubirea faţă de semeni cuprinde toate condiţiile necesare stabilirii şi menţinerii raporturilor normale şi frăţeşti între oameni. Între aceste condiţii, de o importanţă deosebită, se numără în primul rând: pacea şi dreptatea. Însă, potrivit spiritualităţii răsăritene, pacea de multe ori primează înaintea dreptăţii, făcând act de smerenie ce aduce bucurie lăuntrică, mai de preţ decât orice dreptate. De multe ori, dreptatea ţine doar o clipă, iar pacea se aşază cuviincios pe timp, îmbrăţişându-l.

Pacea, alături de iubire, este cuvântul cel mai des întrebuinţat de Iisus Hristos, de Sfinţii Apostoli şi Părinţii Bisericii. Evanghelia „păcii“ (Efeseni 6, 15) îl numeşte pe Dumnezeu „Dumnezeul dragostei şi al păcii“ (II Corinteni 13, 11). Pacea este mesajul adus omenirii de Iisus Hristos, cuprins în cântarea îngerilor deasupra peşterii Bethleemului: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire“ (Luca 2, 14). Mântuitorul, în Predica de pe munte, rosteşte că „făcătorii de pace se vor chema fii ai lui Dumnezeu“ (Matei 5, 9), căci „rodul Duhului este bucuria, iubirea, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine“ (Galateni 5, 22).

„Împărăţia lui Dumnezeu este pace şi bucurie în Duhul Sfânt“ (Romani 14, 17). Pacea este condiţia firească a vieţii. Mântuitorul aduce şi voieşte pacea între oameni, pace înflorită din iubirea curată faţă de aproapele şi construită pe egalitatea şi demnitatea tuturor oamenilor, libertate, frăţietate şi unitate spirituală. Pacea aceasta este roditoare de progres în orice privinţă.

Creştinismul, învăţând că în împărăţia lui Dumnezeu principiul de bază al raporturilor îl formează iubirea de oameni, îndeamnă pe oameni să scoată din suflete toate prejudecăţile, motivele de ură şi de neîncredere, egoismul, ambiţia, dispreţul sau indiferenţa faţă de alţii, sentimentele meschine, pasiunile care învrăjbesc şi dezbină, care tulbură şi împiedică pacea.

Sfântul Serafim de Sarov spunea: „Dobândeşte pacea şi mii de oameni din jurul tău se vor mântui“. Fie ca de praznicul Naşterii Domnului să auzim şi noi glasul păcii şi al iubirii, care răsună de la altar, de la strană şi de la amvonul Bisericii, ce aduce în sufletele credincioşilor bucurie şi har.