Palatul Patriarhiei va fi consolidat şi restaurat

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, şi Eduard Hellvig, ministrul dezvoltării regionale şi turismului, au semnat ieri, 29 octombrie, un contract de finanţare din fonduri europene a lucrărilor de consolidare, reabilitare şi restaurare a Palatului Patriarhiei.

Potrivit Biroului de presă al Patriarhiei Române, după finalizarea lucrărilor de consolidare, reabilitare şi restaurare, Palatul Patriarhiei va găzdui multiple expoziţii permanente şi temporare şi va deveni unul din principalele obiective turistice ale capitalei României, fiind deschis spre vizitare publicului. "Astăzi, am semnat un program de finanţare pentru reabilitarea Palatului Patriarhiei. Cred că este cel mai important proiect de finanţare culturală semnat până astăzi în România, finanţat din fonduri europene. Acesta face parte dintr-o strategie pe care am iniţiat-o la nivelul ministerului de promovare a turismului cultural şi va deveni realitate în 30 de luni. România are un potenţial extraordinar de promovare în zona turismului cultural şi, ca atare, preocuparea noastră pentru turismul cultural este din ce în ce mai accentuată. Am convenit cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel să semnăm un memorandum de colaborare între Patriarhia Română şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), astfel încât viitoarele finanţări pentru turismul cultural să se îndrepte cu precădere spre bisericile care au pictură exterioară. Dorim să introducem în circuitul naţional şi internaţional valori de patrimoniu cultural pe care România le are astăzi, dar pe care din păcate nu ştim să le exploatăm cu rapiditate şi cu deschidere majoră", ne-a declarat Eduard Hellvig, ministrul dezvoltării regionale şi turismului.

După cum se precizează în comunicatul remis de Biroul de presă al Patriarhiei Române, edificiul Palatului Patriarhiei a fost construit la începutul secolului al XX-lea pe locul fostei clădiri a Adunării Deputaţilor, pe terenul Mitropoliei Ţării Româneşti, potrivit hrisoavelor vremii, după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, fiind prima lucrare de beton armat din ţară. Ansamblul de clădiri format din Catedrala patriarhală, Reşedinţa patriarhală şi Palatul Patriarhiei este situat pe vatra Mănăstirii "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", ctitorită între anii 1656-1658 de domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Vodă Şerban Basarab. De-a lungul timpului, clădirea actualului Palat al Patriarhiei a suferit numeroase modificări, cea mai importantă fiind refacerea cupolei, care s-a prăbuşit în urma cutremurului din 10 noiembrie 1940. În anul 1997, datorită intensificării activităţii misionare, sociale şi culturale a Bisericii Ortodoxe Române, clădirea construită pe terenul Mitropoliei Ţării Româneşti a fost dată în folosinţă Patriarhiei Române. În data de 6 decembrie 2010, prin hotărârea Guvernului României nr. 1229/2010, Palatul Patriarhiei a trecut în proprietatea Patriarhiei Române. În Palatul Patriarhiei sunt organizate permanent numeroase activităţi misionare, educaţionale, sociale şi culturale ale Patriarhiei Române, precum şi conferinţe, congrese, seminare, simpozioane cu participare naţională şi internaţională.