Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Părintele Nicolae Cojocaru, cercetător al culturii populare

Părintele Nicolae Cojocaru, cercetător al culturii populare

Un articol de: Raluca Brodner - 04 Iul, 2014

Fiu al Bucovinei, cititor pasionat şi autodidact, doctor în teologie şi filologie, graţie preotului Nicolae Cojocaru suntem singura ţară din lume care deţine o enciclopedie dedicată istoriei multimilenare a românilor, cu referire la întreg patrimoniul de tradiţii şi obiceiuri. Membru al Comisiei de Folclor a Academiei Române şi al Uniunii Scriitorilor din România, părintele Cojocaru ştie să îmbine armonios slujirea altarului cu activitatea intelectuală.

Reclamăm adesea că ne-au pierit va­lorile, că nu mai avem repere, că suntem goi pe dinăuntru în aceste vremuri tot mai robotizate. Făţarnice lamentaţii! Va­lo­rile acestui neam nu contenesc să se nască şi să rodească. Ele există şi pulsează din toată fiinţa lor, ca expresie a binecuvântării lui Dumnezeu peste pământul românesc. Cel mai adesea, aceşti oameni sunt mo­deşti, blânzi, răbdători, la adă­post din calea superficialităţii lumii decandente. Şi asta pentru că ei cunosc cel mai bine sintagma: „Succesul e zgomo­tos, gloria e tăcută!“

Părintele dr. Nicolae Cojo­caru este unul dintre aceşti oameni înzestraţi cu har şi dar.  Născut la 6 iulie 1952, în comu­na suceveană Pârteştii de Sus, a urmat Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti cu profesori de elită, precum: bizantinologul Alexandru Elian, istoricul Ioan Rămureanu, scriitorul Petru Rezuş, orientalistul Athanase Negoiţă, care i-a deschis o largă viziune asupra studiului academic.

A studiat, în paralel cu teologia, şi etnologia la Universitatea din Bucureşti, sub îndrumarea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei, între care prof. univ. dr. doc. Ion Constantin Chiţimia, care i-a recomandat să se perfecţioneze în cercetare pe principiile Şcolii sociologice a lui Dimitrie Gusti. De asemenea, a frecventat asiduu cenaclurile lite­rare din Bucureşti, unde i-a cunoscut pe scriitorii şi poeţii vremii: Ioan Alexandru, Gheor­ghe Tomozei, George Muntean şi alţii.  După hirotonie, în anul 1976, şi-a continuat activitatea ştiinţifică, care a devenit o constantă profesională până în ziua de astăzi.

În anul 1990, a fost profesor la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Veniamin Costachi“ de la Mănăstirea Neamţ. Un an mai târziu, când s-a înfiinţat Se­minarul Teologic Liceal Ortodox „Mitropolitul Dosoftei“ din Su­ceava, a ocupat funcţia de profesor titular la disciplinele istoria religiilor, limba latină şi drept bisericesc. În anul 1996, s-a trans­ferat, prin concurs, cadru di­dactic la Facultatea de Teo­lo­gie Ortodoxă „Justinian Patri­ar­hul“ din Bucureşti, însă în anul următor se întoarce în Bucovina pentru a profesa din nou la Seminarul Teologic din Su­cea­va.

În prezent, este preot la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din Câmpulung Mol­do­venesc, din a cărui iniţiativă şi implicare a fost construit locaşul de cult. Cărturarul sucevean este căsătorit cu doamna Vio­ri­ca, economist de profesie, îm­pre­ună fiind părinţii a trei copii: Alexandru (preot profesor şi doctor în teologie), Ciprian (licenţiat în arte) şi Despina (economistă).

Activitatea de cercetare

Având convingerea că o ce­r­ce­tare competentă se poate înte­me­ia numai pe o înaltă specia­li­zare, a obţinut cu succes două doctorate. În 1998, şi-a susţinut doctoratul în filologie la Uni­ver­si­tatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, la secţia etnologie, cu teza „Conceptul de înviere şi reînviere şi valorificarea lui în cultura populară“.

În paralel, părintele Nicolae Cojocaru a urmat specializarea doctorală în teologie, la Facul­ta­tea de Teologie Ortodoxă „Jus­ti­nian Patriarhul“ din Bucureşti, unde şi-a susţinut teza de doctorat în anul 2000, cu tema „Ri­turi, datini şi credinţe populare legate de cultul ortodox la ro­mâni“. Lucrarea, publicată în anul 2004, cu titlul „Tradiţii la cultul creştin. Din perioada pri­ma­ră până astăzi“ (Editura „Li­da­na“, Suceava), a reţinut aten­ţia Academiei Române care i-a oferit autorului Premiul „Ion Petrovici“, în anul 2006.

Opera de căpătâi a pr. dr. Nicolae Cojocaru este trilogia „Is­toria tradiţiilor şi obiceiurilor la români“, din preistorie până astăzi, care constituie o premieră în istoriografia româ­neas­că şi deopotrivă în ştiinţa etnolo­gică (Editura „Etnologică“ Bucu­reşti, vol. I în anul 2008, vol. al II-lea şi al III-lea în anul 2012). Primită cu entuziasm, atât de către specialişti, cât şi de publicul larg, lucrarea a fost apreciată de prof. univ. dr. Nicolae Constantinescu, de la Universitatea din Bucureşti, ca fiind o „enciclopedie monumentală“ (cele trei volume însu­mea­ză 2.330 pagini) şi un „admirabil cadou“ făcut de autor culturii româneşti. De menţionat că suntem singura ţară din lume care are o astfel de enciclopedie!

Această lucrare fundamentală a istoriei spiritualităţii şi cul­turii naţionale, susţinută de efor­tul a peste 30 de ani de cer­ce­tări aprofundate, i-a adus autorului, în anul 2012, din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Diploma de onoare „Sfân­tul Apostol Andrei, Ocrotitorul României“.

Părintele dr. Nicolae Cojo­caru a mai publicat şi alte lu­crări în volume, rod al cer­ce­tă­rilor desfăşurate în domeniul cul­turii şi ştiinţei populare. De asemenea, a publicat 150 de studii şi articole pe teme de istorie, religie, cultură, în anuare, în revistele de specialitate şi în presă. Activitatea sa mai cu­prin­de zeci de comunicări ştiin­ţi­fice ţinute în ţară, la Academia Ro­mână, în alte centre, apoi la Academia di Romania din Ro­ma, conferinţe susţinute la Uni­versitatea din Aix-en-Provence, Franţa.

Despre lucrările preotului Nicolae Cojocaru s-a scris frec­vent în revistele de specialitate, între care amintim contribuţia istoricului Paul H. Stahl care a publicat o recenzie la Paris, în „Études et documents Bal­can­i­ques et Mediterranéens“, în anul 1986. Autorul este men­ţi­o­nat, de asemenea, în dicţionare, iar lucrările sale sunt citate în diferite studii ştiinţifice.

Scriitorul are în curs de edi­ta­re volumele: „Folclor şi obice­iuri din Bucovina“; „Studii de istorie etnografică şi folclor“; „Cult, tradiţie şi cultură veche ro­mânească“; „Vulturi la un han de ţară“ (proză); „Proverbe şi expresii populare“; „Fabule şi idile“; “Făt Frumos născut din piatră“ (basme); „Cronici şi do­cumente bucovinene“; „Ron­deluri în fereastră - scrieri litera­re de tinereţe“; „Spove­dania de iubire“ (proză).

Pe drept cuvânt, pr. dr. Nicolae Cojocaru se bucură de preţuire în mediul ştiinţific, fiind considerat „descendent din viţa cercetătorilor culturii populare bucovinene“, precum a fost ma­rele Simion Florea Marian. Mai mult, părintele Nicolae Cojocaru a ştiut să-şi menţină în timp pro­bitatea morală şi profesio­na­lă, pe care a păstrat-o cu demni­ta­te, suferind chiar privaţiuni pen­tru curajul său în vremea re­gimului comunist.