Parohiile Gruia şi Broşteni în veşmânt de sărbătoare

Mehedinţenii din Gruia şi Broşteni au trăit momente de aleasă bucurie duhovnicească cu prilejul împlinirii a două evenimente deosebite pentru viaţa parohiilor din care fac parte. Aşa se face că, la sfârşit de septembrie, credincioşii celor două localităţi din Episcopia Severinului şi Strehaiei s-au bucurat de bogate roade duhovniceşti, plinite cu binecuvântări arhiereşti din partea PS Părinte Nicodim.

În ziua resfinţirii bisericii din localitatea mehedinţeană Gruia, la primele ceasuri ale dimineţii, tinerii şi copiii din parohie, îmbrăcaţi în straie populare, au întâmpinat alaiul clericilor cu pâine şi sare. Sfânta Liturghie a fost oficiată de ierarhul locului, înconjurat de soborul de preoţi şi diaconi pe un podium amenajat lângă biserică. După Sfânta Liturghie, chiriarhul mehedinţenilor i-a conferit preotului paroh Mihail Ilea rangul de iconom stavrofor.

 

Un oaspete deosebit prezent la resfinţirea bisericii de la Gruia a fost părintele-vicar Boian Alexandrovici din Timocul sârbesc, care le-a vorbit celor prezenţi despre istoria veche a satului Gruia, aşezare ce se îngemănează cu un alt sat românesc din Serbia, din apropierea graniţei cu România. 

 

Tot cu acest prilej au fost oferite hrisoave de recunoştinţă celor care s-au implicat la refacerea şi împodobirea sfântului lăcaş. Binefăcătorul principal al bisericii de la Gruia, Liviu Alexandru Chiulan, este dovada vie că din credinţă şi din determinare se pot întreprinde lucrări bineplăcute lui Dumnezeu şi oamenilor. Domnia sa a mărturisit că vitregiile şi impasurile vieţii i-au călit sufletul şi au adus la suprafaţă credinţa şi dragostea de biserică, sentimente care s-au concretizat în donaţii consistente către biserica Parohiei Gruia. „Eu mă consider un fiu al satului Gruia, cu toate că nu m-am născut aici, ci în Bărăgan, întrucât familia mea a fost deportată acolo în timpul regimului comunist. Am pierdut tot atunci când ne-au deportat. Când am revenit, după cinci ani, nu am mai găsit nimic. Am primit de la autorităţi, ca locuinţă, grajdul de animale pe care mama mea l-a refăcut, iar eu l-am păstrat şi l-am amenajat ca o cameră memorială, acea cameră în care dormeam cu toţii. Pentru că am avut credinţă şi o familie foarte unită, am izbândit. Mereu mi-o amintesc pe mama, care îmi spunea totdeauna că la copil trebuie dată minte, nu avere. Dacă un copil are minte, îşi va face avere, dar dacă nu are minte, ci avere, va împrăştia şi va risipi ceea ce are. Consider că şi copiii noştri trebuie să aibă credinţă şi minte să înveţe carte, să aibă teamă de Dumnezeu şi să nu creadă, ca muritori, că sunt singuri pe acest pământ“, a spus Alexandru Chiulan. La rândul său, PS Părinte Nicodim a evidenţiat lucrarea binefăcătorilor sfântului lăcaş de rugăciune.

 

Comunitatea din Gruia a mai avut o biserică, construită la 1821. Cea actuală s-a zidit între anii 1908 şi 1915. Chiar dacă în decursul timpului s-au mai făcut anumite reparaţii, în ultimii ani, la sfântul lăcaş s-au desfăşurat lucrări ample atât la interior, cât şi la exterior. 

Sub genericul „Sărbătorile de iarnă şi tradiţiile gastronomice în Broştenii Mehedinţiului“, în localitatea Broşteni a avut loc o conferinţă ce a adunat câteva sute de participanţi, în majoritate fii ai comunei. După identificarea, culegerea şi analizarea tradiţiilor gastronomice şi a obiceiurilor de iarnă locale, pe tot parcursul lunii septembrie, Asociaţia „Fiii Lupşei“, iniţiatorul principal al proiectului, a făcut posibilă expunerea rezultatelor cercetărilor publicului larg.

 

Pe lângă prezentarea obişnuită a studiului şi a rezultatelor practice ale cercetării, conferinţa a constituit şi evenimentul de debut al Ansamblului Folcloric „Doruleţul“, care a expus pe scenă rodul celor aproape patru luni de muncă, în cadrul unui spectacol deosebit. Lângă tinerii artişti s-au aflat şi dascălii lor, Siţa Novac, profesor de cânt popular, şi maestrul Dumitru Nadu, coregraful Ansamblului „Danubius“, care au fost aclamaţi şi aplaudaţi la scenă deschisă. Seara a fost continuată de un spectacol folcloric al artiştilor consacraţi. Au urcat pe scenă interpreţi de renume, ca Anica Ganţu, Liliana Bunceanu, Olguţa Berbec, Gabriel Lungu sau Ion Drăgan. Nu a lipsit de la manifestarea artistică nici Grupul „Izvoraşul“, format din tineri teologi.

 

Proiectul „Identitate etnofolclorică în Broştenii Mehedinţiului - restituire a patrimoniului imaterial local“ facilitează procesul complex de reînviere a tradiţiilor autentice ale zonei. Iniţiat de Asociaţia „Fiii Lupşei“, în parteneriat cu Episcopia Severinului şi Strehaiei, Asociaţia „Ariadnae Filum“ pentru Cultură a Românilor (Vlahilor) din Serbia, Muzeul Satului Bănăţean, Consiliul local al comunei Broşteni şi Şcoala cu clasele I-VIII Broşteni, proiectul şi-a propus de la bun început să aducă în sfera publicităţii acele elemente de folclor ce se află în pericol de dispariţie şi să le transmită mai departe generaţiilor tinere, ca pe o comoară de mare preţ. (Cătălin Cernătescu)