„Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută”, Nașterea din Fecioara Maria a Fiului lui Dumnezeu devenit Om, a fost prăznuită cu multă solemnitate și bucurie la Catedrala Patriarhală din
Parohiile Protoieriei Câmpulung Moldovenesc, în sprijinul căminului de bătrâni din Suceava
Localnicii din parohiile Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc desfăşoară de mai bine de un deceniu o activitate care vine în sprijinul persoanelor aflate în grija Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Prin implicarea reprezentanţilor Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc, este recoltat fânul necesar fermelor de animale. În acest an, în jur de 100 de credincioşi din parohii au participat la recoltatul fânului.
Venirea toamnei înseamnă pentru locuitorii de la munte, dar şi pentru cei de la şes sau deal multă osteneală. Aceasta deoarece oamenii se pregătesc pentru venirea iernii şi de aceea trebuie să-şi asigure provizii. Truda la polog de dimineaţă până seară este încărcată de o atmosferă plăcută, iar timpul petrecut împreună cu ceilalţi parcă stă în loc. Muntenii merg la coasă de obicei în număr cât mai mare, ajutându-se unii pe alţii pentru a termina cât mai repede recoltatul fânului. La începutul lunii septembrie, în jur de 100 de credincioşi din parohiile Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc s-au adunat pe Muntele Corlăţeni pentru o faptă nobilă. Ei au cosit şi au adunat fânul de pe câteva hectare de teren, care va ajunge la ferma Mănăstirii Groşi din judeţul Suceava. „În anul 2003, a venit un credincios din zona Câmpulung Moldovenesc, care şi-a exprimat dorinţa sa de a dona pentru căminul de bătrâni de la Suceava o anumită suprafaţă de teren pe Muntele Corlăţeni. L-am consultat pe Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, care a acceptat acest act de donaţie. De atunci, terenul respectiv a rămas în proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, pentru folosul căminului de bătrâni. Fiind în această zonă, aproape de Protoieria Câmpulung Moldovenesc, de 11 ani organizăm în fiecare toamnă recoltatul fânului. Este un drum destul de anevoios de parcurs până acolo. Majoritatea celor care contribuie la această activitate fac drumul pe jos, iar alimentele şi uneltele necesare trebuie duse în spinare“, a amintit pr. Aurel Goraş, protopop al Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc.
Atmosferă de muncă şi de relaxare
Anul acesta, recoltatul fânului s-a terminat într-un timp record. Astfel, s-a reuşit ca în două zile fânul să fie cosit, strâns şi transportat. Acest lucru s-a datorat faptului că parohiile care aparţin de Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc au trimis câte doi -trei cosaşi. „În prima zi au fost peste 60 de oameni cu coasă, iar în cea de-a doua zi au fost prezenţi peste o sută de oameni pe un munte, lucru care nu s-a întâmplat în cei 11 ani de când avem grijă de acest teren. De asemenea, oamenii au avut ideea ingenioasă de a transporta fânul cu taful, un utilaj care, de regulă, transportă lemne. Fânul va ajunge anul acesta la Mănăstirea Groşi de lângă Boroaia, unde Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor are o fermă de vite. Meritul organizării acestei frumoase activităţi este al parohiilor care trimit oameni la cosit şi la strâns, dar şi a celor două brigăzi silvice care întotdeauna ne ajută. Pe lângă faptul că se munceşte, reprezentanţii atâtor parohii, în afară de preoţi, cântăreţi, palimari şi enoriaşi, vin în mod tradiţional, de ani de zile. Pentru aceştia este o bucurie, iar acolo este o atmosferă şi de muncă, dar şi de relaxare“, ne-a relatat pr. protopop Aurel Goraş. Cu diferite prilejuri, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Pimen a apreciat hărnicia locuitorilor din zona Câmpulungului, care, prin munca lor, au ajutat pe semenii Mântuitorului Hristos. Părintele Benone Greşanu, secretar al Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc, l-a însoţit şi în acest an pe pr. protopop Aurel Goraş pe Muntele Corlăţeni, unde un număr impresionant de buni credincioşi şi-au arătat dragostea lor faţă de cei în necaz. „În fiecare an, se urcă pe Muntele Corlăţeni cu bucurie şi cu răspundere. Cei care urcă sunt oameni ai muntelui, care ştiu să mânuiască atât hora, cât şi coasa. Chipurile lor sunt arse de soare, spălate de ploaie, uscate de vânt şi brăzdate de griji. Bunii noştri creştini se gândesc atât la familiile lor, cât şi la acei oameni care au ajuns în căminele de bătrâni“, s-a exprimat pr. secretar Benone Greşanu. Activitatea de strângere a fânului pentru cei din căminul de bătrâni de la Suceava este unul din puţinele gesturi pe care credincioşii din Eparhia Sucevei şi Rădăuţilor le îndreaptă spre cei sărmani. Grija Înaltpreasfinţitului Pimen, a preoţilor şi a credincioşilor pe care îi păstoreşte este mereu îndreptată spre fraţii mai mici ai Mântuitorului.