Patriarhul Iustin Moisescu, pomenit la Catedrala Patriarhală

La Catedrala Patriarhală din Bucureşti a fost pomenit ieri, 31 iulie, cel de-al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul Iustin Moisescu, la 28 de ani de la trecerea sa la Domnul. Slujba Parastasului a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, slujitori la catedrală.

Potrivit rânduielii Bisericii Ortodoxe, vrednicul de amintire Patriarh Iustin Moisescu a fost pomenit şi în cadrul Sfintei Liturghii care a precedat slujba Parastasului. În semn de profundă recunoştinţă şi mulţumire pentru jertfelnicia sa, numeroşi credincioşi s-au rugat Preasfintei Treimi pentru sufletul celui de-al 4-lea patriarh al României, care este înmormântat la Catedrala Patriarhală, alături de Patriarhul Teoctist. La finalul Parastasului, Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul a rostit un cuvânt de învăţătură în care a evocat personalitatea Patriarhului Iustin. „Patriarhul Iustin Moisescu s-a născut la 5 martie 1910 la Cândeşti, în Argeş. Acest însemnat de Dumnezeu odor al plaiurilor muscelene, Patriarhul Iustin, şi-a îndreptat paşii către slujirea lui Dumnezeu. După ce şi-a îndeplinit studiile seminariale obţinând rezultate excepţionale, a fost binecuvântat ca să meargă pe calea vocaţiei sale, potrivit cu darurile pe care Dumnezeu le-a aşezat în fiinţa sa. În 1937 la Atena, Patriarhul Iustin şi-a obţinut titlul de doctor în teologie cu o teză dedicată unuia dintre părinţii străromâni, şi anume Evagrie din Pont. În 1946 a publicat o lucrare foarte importantă, «Sfântul Apostol Pavel la Atena». La zece ani distanţă de această operă pe care a publicat-o, nou-intratul în cinul monahal Iustin Moisescu a fost ales Mitropolit al Ardealului şi la zece luni după aceasta a fost ales Mitropolit al Moldovei şi Sucevei. În 1977, după trecerea la cele veşnice a vrednicului de pomenire Patriarh Justinian, a preluat momente dificile

din viaţa Bisericii Ortodoxe Române. Marea problemă la care a trebuit să facă faţă a fost demolarea şi mutarea unor biserici, dar cele mai grele lucruri pe care avea să le întâmpine au fost proiectele de mutare a centrului istoric al Patriarhiei Române. La aceste gânduri ale stăpânirii din vremea aceea, cu toată tăria sa Patriarhul Iustin s-a opus şi Dumnezeu i-a ajutat. Patriarhului Iustin i se datorează salvarea celui mai important monument din Bucureşti, ridicat de Sfântul Constantin Brâncoveanu, Biserica «Sfântul Gheorghe» - Nou, care şi ea atrăsese ochii răuvoitori ai conducerii din vremea aceea, biserica fiind pusă pe lista monumentelor de demolat“, a spus Preasfinţia Sa.

În continuare, PS Episcop Ieronim Sinaitul le-a vorbit credincioşilor prezenţi şi despre opera de înnoire a vieţii duhovniceşti de la Bucureşti a Patriarhului Iustin Moisescu. „La Bucureşti, Patriarhul Iustin a iniţiat o lucrare foarte importantă. Şi-a dat seama că o înnoire a vieţii duhovniceşti, şi din partea clerului şi din cea a credincioşilor, se va face numai prin luminarea care vine din Sfintele Scripturi, şi astfel a reuşit să publice o nouă ediţie a Sfintei Scripturi şi a Noului Testament şi din cadrul Tradiţiei a făcut un proiect, cuprinzând 90 de volume, iniţiind colecţia Părinţi şi Scriitori Bisericeşti (PSB), operă continuată şi de urmaşii săi patriarhi până în actualitate, când Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a dat un nou impuls şi o prezentare cât mai accesibilă poporului credincios. Din nefericire, viaţa Patriarhului Iustin la cârma Bisericii fiind foarte grea şi cu numeroase probleme pe care s-a străduit să le depăşească, s-a stins la numai 9 ani de la întronizarea ca Patriarh al României.

Moştenirea sa pentru Biserica noastră, ca scriitor, dar şi ca salvator al mănăstirilor din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei şi a multor monumente din Arhiepiscopia Bucureştilor, este una deosebit de însemnată. A fost un ierarh vrednic, care a iubit şi a încurajat cultura teologică şi formarea tinerelor generaţii de preoţi“, a subliniat Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul.