Patriarhul României a resfinţit Mănăstirea Golia

Biserica "Înălţarea Domnului" a Mănăstirii Golia din Iaşi a fost resfinţită ieri, după 350 de ani de la prima târnosire. Peste 5.000 de credincioşi au participat la Sfânta Liturghie săvârşită pe un podium amenajat în curtea vechii aşezări monahale. Cu acest prilej, Mănăstirea Golia a primit al doilea hram, "Acoperământul Maicii Domnului".

Ctitoria veche a marelui logofăt Ioan Golia, din secolul al XVI-lea din Iaşi, a fost resfinţită ieri, ca urmare a definitivării lucrărilor de restraurare şi înfrumuseţare încheiate recent. Încă de la primele ore ale dimineţii mii de ieşeni şi-au îndreptat paşii către Biserica "Înălţării Domnului" a Mănăstirii Golia pentru a fi părtaşi la momentul solemn care s-a petrecut la împlinirea a 350 de ani de la sfinţire. Credincioşii au înfruntat frigul şi ploaia şi s-au rugat în timpul celor două slujbe, apoi au aşteptat la rând pentru a intra în sfântul altar. Slujba de resfinţire a fost oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de IPS Vasilios, Mitropolit de Elassona şi Muntele Olimp, IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, PS Atenagora, Episcop de Sinope, PS Ambrozie, Episcopul Giurgiului, PS Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, PS Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, şi de PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.

Lucrările vor continua la pictura Mănăstirii Golia

După slujba de resfinţire, Părintele Patriarh Daniel a amintit că de-a lungul timpului Mănăstirea Golia a fost reparată şi restaurată de mai multe ori. De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a mai amintit că în ziua sfinţirii unei biserici, credincioşii pot intra în sfântul altar pentru a săruta Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfânta Masă, "cerând ca Dumnezeu să sfinţească viaţa noastră". "S-au făcut consolidări, dar pictura bisericii trebuie curăţită. Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan a spus că s-ar putea vedea pictura care a fost înaintea acesteia şi care a fost acoperită de actuala pictură oarecum renascentistă. Dacă se găseşte o pictură bizantină sau originală, atunci ea va fi scoasă în evidenţă. Până atunci este nevoie ca în această biserică să se continue săvârşirea sfintelor slujbe", a spus PF Daniel, care a amintit că al doilea hram al Bisericii Mănăstirii Golia va fi, începând de ieri, "Acoperământul Maicii Domnului". Părintele Mitropolit Teofan a mulţumit Patriarhului Bisericii noastre pentru osteneala de a veni la resfinţirea Mănăstirii Golia pentru a încununa lucrările iniţiate de Preafericirea Sa, în timpul păstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. La finalul slujbei, Părintele Patriarh Daniel a acordat mai multe distincţii şi ordine celor care au sprijinit demersurile şi reconsolidarea Mănăstirii Golia. Arhim. Vitalie Danciu, stareţul Mănăstirii Golia, a primit Crucea patriarhală. Părintele stareţ şi-a îndreptat gândul de recunoştinţă faţă de persoanele şi instituţiile care l-au ajutat, apreciind în mod deosebit sprijinul pe care Întâistătătorul Bisericii noastre l-a acordat, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, Mănăstirii Golia.

Închinare după rânduială

Credincioşii au aşteptat cu răbdare momentul în care să poată intra în Sfântul Altar.

S-au închinat mai întâi moaştelor Sfântului Cuvios Maxim Mărturisitorul, după care au trecut prin faţa Sfintei Mese, după rânduială. "Am venit la această sărbătoare pentru ca Bunul Dumnezeu, prin rugăciunile Maicii Domnului, să ne ajute şi să ne dea sănătate, spor şi ajutor. Dacă-L avem pe Dumnezeu şi Biserica lui Hristos, nu ne mai trebuie nimic în viaţa aceasta", ne-a mărturisit Profira Olariu. "M-am închinat moaştelor Sfântului Maxim Mărturisitorul şi Sfintei Mese, rugându-mă pentru mântuirea sufletului. Am simţit o mare bucurie când am trecut prin faţa sfântului jertfelnic", a spus Constantin Bârsan. "Am venit să mă rog pentru băiatul meu care munceşte în străinătate. Nu a contat faptul că a plouat şi a fost frig. Pentru Dumnezeu dăm totul, pentru că El ne dă sănătate şi puterea pentru a învinge greutăţile vieţii. Plec de aici cu o mare mulţumire sufletească pentru că am reuşit să trec prin Sfântul Altar. La cei 67 de ani pe care îi am, m-a ajutat Dumnezeu să stau în frig şi ploaie pentru a primi binecuvântare", ne-a declarat Ecaterina Marin.

Semnificaţiile pildei Semănătorului

După citirea Sfintei Sfintei Evanghelii, Preafericitul Părinte Daniel a rostit un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre semnificaţia Evangheliei din Duminica a XXI-a după Rusalii. Părintele Patriarh a remarcat faptul că Mântuitorul Hristos "a explicat pilda Semănătorului spunând că seminţele căzute pe cale, călcate în picioare şi apoi mâncate de păsările cerului, reprezintă acea categorie de oameni care ascultă cuvântul lui Dumnezeu. "Mântuitorul Hristos spune: "dar vine diavolul şi fură cuvântul Evangheliei din inima lor ca nu cumva să rodească şi să se mântuiască". Aceste duhuri ale răutăţii înşală pe om şi-l fac să uite repede ce s-a spus în cuvântul Evangheliei. Calea aceasta este calea rătăcirilor, calea care duce la pierzare. A doua categorie de oameni este reprezentată de seminţele care cad în loc pietros, unde este puţină umezeală, ele încolţesc repede, dar se usucă repede. Oamenii aceştia care sunt reprezentaţi de seminţele căzute pe loc pietros, sunt credincioşii nestatornici, cei care au auzit cuvântul lui Dumnezeu, s-au entuziasmat mult, au făcut multe promisiuni că vor fi într-un mod exemplar cei mai buni, dar în foarte scurt timp au uitat ceea ce au făgăduit, credinţa lor fiind superficială, fără adâncime şi nestatornică. A treia categorie de oameni este simbolizată de seminţele care au căzut între spini. Aceştia sunt, spune Mântuitorul Iisus Hristos, "acei oameni care primesc cuvântul lui Dumnezeu", au o sensibilitate, o receptivitate faţă de credinţă, faţă de Evanghelie, faţă de misiunea Bisericii, dar, spune Mântuitorul, sub povara grijilor, a bogăţiilor şi a plăcerilor lumii acestuia se înăbuşe, se sufocă sufleteşte, spiritual şi nu aduc rod desăvârşit. A patra categorie de seminţe reprezintă pe cei care sunt numiţi în Evanghelie "pământul cel bun", adică brazda roditoare. Mântuitorul îi numeşte pe aceştia care fac roditori Cuvântul Lui Dumnezeu, în viaţa lor, oamenii cei cu inimă curată şi bună, adică oamenii fără viclenii, oamenii sinceri, oamenii smeriţi", a explicat Părintele Patriarh Daniel.