Patriarhul României a vizitat expoziția „Serbarea de la Putna - 150”

Duminică, 15 august 2021, se împlinesc 150 de ani de la marea „Serbare de la Putna”, manifestare determinantă pentru definirea identității românești în istorie, inițiată și marcată, printre alții, de personalități precum Mihai Eminescu, Ioan Slavici sau Ciprian Porumbescu. La evenimentele organizate în perioada 14‑19 august 2021 la ctitoria ștefaniană participă și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. În ajunul hramului așezământului monahal, Patriarhul României a vizitat expoziția „Serbarea de la Putna - 150. Continuitatea unui ideal”.

Întâistătătorul Bisericii noastre a sosit la Suceava în dimineața zilei de 14 august, fiind întâmpinat pe Aeroportul „Sfântul Ștefan cel Mare” din oraș. Preafericirea Sa s‑a îndreptat apoi spre Mănăstirea Putna, în a cărei biserică a fost săvârșită, după sosirea acestuia, o slujbă de mulțumire la finalul căreia Patriarhul României a rostit un cuvânt de binecuvântare.

În continuare, Părintele Patriarh a vizitat expoziția „Serbarea de la Putna - 150. Continuitatea unui ideal”, organizată în incinta Centrului cultural „Mitropolit Iacob Putneanul”. Acesta a fost însoțit de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, precum și de domnul academician Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.

Ghid al vizitatorilor a fost scriitorul și criticul literar Adrian Alui Gheorghe, care a afirmat că seria de manifestări care se desfășoară zilele acestea la Putna nu reprezintă o sărbătoare doar pentru mănăstire sau pentru țara noastră, ci pentru întreaga românitate.

Expoziția prezintă, prin obiectele, publicațiile și fotografiile de epocă afișate, povestea organizării și desfășurării Primei Serbări a Românilor de Pretutindeni, din 1871, dar și a unora dintre serbările putnene care au urmat în deceniile următoare. Cel mai important obiect expus îl constituie, fără îndoială, urna comemorativă de argint dăruită în 1871 de studenții români, reuniți în Societatea „România Jună”, pentru a înfrumuseța mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. În mod simbolic, aceștia au depus în ea pământ din toate provinciile românești.

Invitații au vizitat și atelierele de restaurare, biblioteca, sălile de lectură, precum și toate spațiile amenajate pentru diversele activități culturale organizate la Mănăstirea Putna.