Pelerinaj cu icoana Maicii Domnului de la Adam

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Adam din judeţul Galaţi a fost purtată în pelerinaj, pe parcursul celor două săptămâni de post, în peste o sută de parohii din cuprinsul Arhiepiscopiei Dunării de Jos. Ieri, mănăstirea a îmbrăcat haine de sărbătoare pentru a-şi cinsti ocrotitoarea, pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu.

În ajunul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, mai mulţi preoţi însoţiţi de copiii participanţi la programul catehetic „Hristos împărtăşit copiilor“, îmbrăcaţi în costume populare, împreună cu câteva mii de credincioşi, l-au întâmpinat, la vremea Vecerniei, pe Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, la poarta de intrare spre Mănăstirea Adam. În sunet de clopot şi de toacă, au mers apoi spre biserica mănăstirii pentru a participa la slujba Privegherii, urmată de săvârşirea Prohodului Maicii Domnului, la Altarul de vară al mănăstirii, unde a fost aşezată spre închinare şi sfânta icoană.

La final, potrivit tradiţiei, toţi cei prezenţi au îngenuncheat formând un zid viu în jurul bisericii apoi au trecut pe sub Sfântul Epitaf şi pe sub sfânta icoană făcătoare de minuni, cântând imne închinate Maicii Domnului şi purtând în mâini lumânări aprinse, după care ierarhul Dunării de Jos i-a binecuvântat cu agheasmă.

Ieri, 15 august, la acelaşi Altar de vară, părintele protos. Chesarie Sâmpetru, înconjurat de un sobor de preoţi, a săvârşit slujba Sfintei Liturghii, cu prilejul hramului.

Rolul spiritual al Mănăstirii Adam de-a lungul istoriei este unul semnificativ. Puţine sunt mănăstirile care s-au bucurat de o atât de mare căutare şi apreciere. Evlavia credincioşilor faţă de „Sfânta“, aşa cum îi spun localnicii icoanei făcătoare de minuni, solicitările de pelerinaje ale icoanei prin oraşele şi satele din tot sudul Moldovei, minunile şi vindecările aduse de icoană sunt constante ale istoriei mănăstirii de-a lungul timpului. La sporirea acestei evlavii a contribuit şi prezenţa raclei cu sfinte moaşte, adusă de la Ierusalim, în 1857, de către arhimandritul Epifanie. De Mănăstirea Adam este legat şi numele Sfântului Rafail de la Agapia Veche, născut în jurul anului 1560, în localitatea Bursucani, situată în imediata apropiere a mănăstirii. Sfântul Rafail a deprins de la călugării răspândiţi prin codrii Adamului primele noţiuni ale credinţei ortodoxe şi dorul după viaţa sihăstrească. Conform tradiţiei, ucenici ai sfântului au ridicat în satul de obârşie al acestuia, la sfârşitul veacului al XVIII-lea, Schitul Zimbru, care a existat până la 1940, dependent de lavra de la Adam.