De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Pelerinaje la mănăstiri din Muntenia
Centrul de pelerinaj "Sfântul Apostol Pavel" şi Agenţia de pelerinaj "Basilica Travel", ale Patriarhiei Române, organizează în prima jumătate a lunii septembrie o serie de pelerinaje la mănăstiri şi schituri din Bucureşti, Buzău şi Târgovişte, ctitorii voievodale şi lăcaşuri de rugăciune pentru monahi şi credincioşi.
De sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, pe 8 septembrie, primul mare praznic din noul an bisericesc, se organizează o excursie de o zi la Mănăstirea Pissiota, din judeţul Prahova. Aici, credincioşii vor participa la Sfânta Liturghie şi vor cinsti icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care se află în biserica mănăstirii. Tot în cadrul acestui pelerinaj se vor vizita Mănăstirea Ţigăneşti de lângă Bucureşti, şi Mănăstirea Sitaru din judeţul Ilfov, numită şi "mănăstirea în apă" de patriarhul Macarie al Antiohiei, care a vizitat-o în 1656. Atunci, Mănăstirea Sitaru era situată pe o insulă înconjurată de apele Ialomiţei. Cea mai importantă mănăstire din Buzău, ctitorită în 1590 Pe 10 septembrie, se organizează un pelerinaj la mai multe obiective religioase şi turistice din judeţul Buzău. Cu cele două biserici ale ei, situate la o distanţă de 100 de metri una de alta, cu un muzeu care adăposteşte icoane pictate de Gheorghe Tattarescu, obiecte de cult şi veşminte, Mănăstirea Ciolanu (foto) este primul obiectiv care va fi vizitat de pelerini. Lavra monahală de la Ciolanu, cea mai importantă din Buzău, a fost ctitorită la anul 1590 de Doamna Neaga, soţia domnitorului Mihnea Turcitul. Soţia domnitorului a ridicat aici o biserică închinată Sfântului Gheorghe, denumită astăzi "cea veche". Biserica mare a mănăstirii a fost ridicată în anul 1828 de episcopul Chesarie al Buzăului, care în anul 1830 a dăruit lăcaşului şi o raclă cu părticele din moaştele Sfinţilor Gheorghe, purtătorul de biruinţă, Mercurie, Pantelimon, Haralambie, Trifon, Eftimie, Ignatie, Acachie, Neofit şi Parascheva. Lângă Mănăstirea Ciolanu se află şi tabăra de sculptură în piatră de la Măgura, una din cele mai mari din lume. 256 de lucrări în piatră sunt dispuse pe o suprafaţă de 21 de hectare. De la Măgura se va pleca spre Vulcanii Noroioşi, peisaj selenar de cratere în miniatură, formate cu ajutorul gazelor naturale care, în contact cu pânza freatică şi solul argilos de la suprafaţă, formează mici conuri care scot o pastă fluidă de culoare gri, cenuşie. Vulcanii Noroioşi se întind pe circa 30 hectare şi reprezintă un fenomen unic în România şi în lume. Pelerinii vor merge apoi pe Valea Buzăului, unde vor poposi la Mănăstirea de maici Răteşti. În oraşul Buzău se vor vizita Centrul Eparhial al Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei, cu vechea Catedrală arhiepiscopală "Adormirea Maicii Domnului", ctitoria domnitorului Matei Basarab, şi Muzeul arhiepiscopal "Sfântul Epifanie al Cirului". Costul acestui pelerinaj este de 65 de lei de persoană. Pe urmele domnitorilor Radu cel Mare şi Vladislav Basarab Pe 11 septembrie, se organizează de asemenea un pelerinaj la mănăstirile târgoviştene. Primul obiectiv va fi Mănăstirea Dealu, ctitorită de domnitorul Radu cel Mare în anul 1499. Aici credincioşii vor participa la Sfânta Liturghie şi se vor închina la moaştele Sfântului Nifon, mitropolitul Ţării Româneşti. De la Mănăstirea Dealu se va pleca spre Mănăstirea Viforâta, ctitoria voievodului Vladislav Basarab (1447-1456), unde se află şi icoana făcătoare de minuni a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Mănăstirea Viforâta adăposteşte şi un frumos muzeu de odoare bisericeşti, icoane şi veşminte. În oraşul Târgovişte, credincioşii vor vizita Catedrala arhiepiscopală, iar la drumul de întoarcere spre Bucureşti, Mănăstirea Nucet. Costul pelerinajului este de 60 de lei de persoană.