Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Pelerinaje la mănăstirile maramureşene Rohia şi Moisei

Pelerinaje la mănăstirile maramureşene Rohia şi Moisei

Un articol de: Andreea Pâgleșan - 13 Aug, 2014

Credincioşii din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului au o evlavie deosebită la Maica Domnului, pe care o cinstesc în mod deosebit în fiecare an, în ziua de 15 august, când merg în pelerinaje la mănăstiri.

În zilele premergătoare sărbătorii, maramureşenii, de la mic la mare, îmbrăcaţi în costume populare, pornesc în pelerinaj la mănăstirile din judeţ, care îşi sărbătoresc în această zi hramul. Este o tradiţie, ca grupuri de credincioşi din toate satele din Ţara Lăpuşului şi din Bistriţa sau din Maramureşul istoric, conduşi de preoţii lor, să se deplaseze pe jos, zeci de kilometri, până la mănăstirile Rohia sau Moisei, cântând pricesne şi cerând binecuvântare şi ajutor din partea Preasfintei Fecioare Maria, cea care mijloceşte pentru credincioşi la Fiul ei, Mântuitorul Iisus Hristos.

Credincioşi din întreaga Transilvanie se închină la icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Rohia, unde participă la slujbele oficiate cu prilejul sărbătorii. Încă din seara aceasta, după slujba Vecerniei, icoana Maicii Domnului,  despre care se spune că este făcătoare de minuni, va fi scoasă în procesiune şi aşezată în pridvorul noii biserici pentru cei care vin la mănăstire să se închine, după cum a declarat arhimandritul Macarie Motogna, egumenul Mănăstirii „Sfânta Ana“ de la Rohia.

Pe 14 august, în ajunul sărbătorii, de la ora 17:00, va începe slujba Vecerniei cu Litie, urmată de slujba Privegherii de toată noaptea, timp în care pelerinii se vor putea mărturisi pentru a se împărtăşi la Sfânta Liturghie. Dimineaţa, în ziua hramului, slujbele vor continua cu sfinţirea apei, Taina Sfântului Maslu de obşte şi, de la ora 9:30, Sfânta Liturghie, oficiată de Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, în sobor de preoţi şi diaconi, conform celor precizate de arhim. Macarie Motogna.

Pelerinaj la Mănăstirea Moisei

Un pelerinaj cu tradiţie are loc de Adormirea Maicii Domnului şi la Mănăstirea Moisei, unde pelerinii e închină icoanei Maicii Domnului dăruite aşezământului monahal de un călugăr din Muntele Athos. Potrivit stareţului, ieromonahul Teofil Pop, în preajma zilei de 15 august, preoţii din toate satele Maramureşului voievodal pornesc cu toţii spre mănăstirea de la Moisei, împreună cu tinerii şi copiii, după ce, în timpul postului, la fiecare vecernie cu Paraclis au pregătit pricesne în cinstea Maicii Domnului. Anul acesta în mijlocul obştii monahale şi a pelerinilor de la Moisei se va afla Înaltpreasfinţitul Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale şi Meridionale, care va oficia, pe 15 august, Sfânta Liturghie.

Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului“ de la Moisei este unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, având în decursul istoriei un rol important în apărarea şi susţinerea unităţii dreptei credinţe, de neam, de limbă şi de conştiinţă naţională a românilor din această parte a ţării. Biserica veche a mănăstirii a fost sfinţită la data de 15 august 1672 de către Sfântul Ierarh Sava Brancovici, Mitropolitul Transilvaniei, care deţinea atunci şi demnitatea de Episcop al Maramureşului. Mănăstirea Moisei a avut un rol de cetate apărătoare a dreptei credinţe din Maramureş, având strânse legături cu ierarhii şi cu marile centre ortodoxe din Moldova şi Ţara Românească, de unde se aduceau cărţi de slujbă şi învăţătură ortodoxă. Aici a funcţionat şi o şcoală, precum şi o şcoală de pictură religioasă.