În contextul anului 2024 declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept An omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și An comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, în semn de recunoaștere a activității depuse în slujirea aproapelui, a acordat distincții doamnei Adriana Căruntu, directorul Centrului de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie”, și monahiei Serafima Buhăescu de la Mănăstire Christiana, medic în cadrul aceluiași centru.
Pelerinajul „La Nicula, colo-n deal“
Zeci de mii de credincioşi sunt aşteptaţi şi anul acesta la hramul Mănăstirii Nicula, judeţul Cluj, unde se află Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, pictată în anul 1681 de preotul Luca din Iclod. Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului şi Protopopiatul Gherla organizează şi în acest an pelerinajul pe jos din Gherla la Mănăstirea Nicula, intitulat „La Nicula, colo-n deal“.
Aşa cum este tradiţia, în zilele premergătoare praznicului Adormirii Maicii Domnului, mulţi dintre pelerini parcurg pe jos drumul până la mănăstire, în semn de evlavie faţă de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. Unii vin pe jos chiar din alte judeţe ale ţării, iar în drumul lor cântă în cinstea Maicii Domnului şi se roagă.
Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului şi Protopopiatul Gherla organizează şi anul acesta pelerinajul pe jos din Gherla la Mănăstirea Nicula, intitulat „La Nicula, colo-n deal“. Acesta va avea loc în ajunul praznicului Adormirii Maicii Domnului, joi, 14 august şi va avea în frunte ierarhi şi preoţi. Pentru al treilea an consecutiv, soborul va fi condus de Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului.
„În spiritul vechii noastre tradiţii transilvănene, pe 14 august, în ajunul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, vom face pelerinaj din Gherla, de la Biserica «Sfântul Nicolae» până la Mănăstirea Nicula. Toată lumea ştie că acolo, la poala codrului, e icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni şi poporul aleargă cu toate mijloacele ca să fie prezent la celebrările ce se fac cu prilejul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului“, a spus IPS Părinte Mitropolit Andrei. Astfel, aşa cum a mai spus ierarhul, „episcopi, preoţi şi credincioşi vom pleca la ora 13:00 de la Biserica «Sfântul Nicolae» şi încet, încet vom ajunge la Mănăstirea Nicula, unde la ora 18:00 va începe slujba Vecerniei, apoi seara, la ora 22:00, slujba Privegherii, după miezul nopţii va fi înconjurarea bisericii cu Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, iar a doua zi la ora 9:00, Sfânta Liturghie“. Între ierarhii care şi-au anunţat participarea se numără şi Preasfinţitul Macarie, Episcop al Europei de Nord şi Preasfinţitul Ignatie Mureşanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Spaniei si Portugaliei.
Icoana Maicii Domnului de la Nicula
Pictată în 1681 de preotul şi iconarul Luca din Iclod, Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula este una dintre cele mai cunoscute icoane făcătoare de minuni a Maicii Domnului din ţară. La hramul mănăstirii, de Adormirea Maicii Domnului, vin zeci de mii de pelerini, pentru a se închina la icoană şi pentru a participa la slujbele de la hram. Potrivit unui proces verbal, al militarilor austrieci, icoana Maicii Domnului cu Pruncul, aflată la Nicula, a lăcrimat în mod continuu, între 15 februarie şi 12 martie 1699.
Până să ajungă la Mănăstirea Nicula, icoana a poposit şi în castelul guvernatorului Transilvaniei, Sigismund Kornis, în Benediugu Dejului. Icoana a fost adusă la castel în anul 1713, iar după un timp ea a fost adusă la Mănăstirea Nicula. Aceasta a fost încredinţată călugărilor de la Nicula de către nobilul local Ioan Cupşa. Călugării au aşezat icoana într-o strană de lemn, în biserica mănăstirii.
Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului“ din satul clujean Nicula este unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale româneşti, prima atestare documentară datând din 1552, cu referire la o biserică de lemn. În 1973 aceasta a ars şi a fost înlocuită cu alta, tot de lemn, din secolul XVII, adusă din cătunul Năsal - Fânaţe, judeţul Cluj. Pe lângă mănăstire s-a dezvoltat şi o şcoală unde învăţau copiii din satele dimprejur, îndrumaţi de călugări. La Nicula s-a format prima şcoală de pictură pe sticlă din ţară, tradiţia fiind păstrată şi astăzi de călugări.