Pelerini la hramul Mănăstirii „Sfântul Ioan Rusul“

Sute de pelerini l-au prăznuit vineri, 27 mai, pe Sfântul Ioan Rusul, în pădurea Slobozia, din Episcopia Giurgiului. Aici, acum aproape trei ani, a fost ridicată unica mănăstire din ţară cu acest hram, într-un fost depozit de muniţie. Slujba a fost oficiată de Preasfinţitul Ambrozie, Episcopul Giurgiului, împreună cu un sobor de preoţi. Alături de moaştele sfântului militar existente în mănăstire, pelerinii s-au închinat la alte peste 90 de sfinte moaşte aduse de la Mănăstirea "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" din insula grecească Rhodos.

Peste 500 de pelerini din localităţile judeţului Giurgiu, dar şi din Bucureşti, Cluj, Prahova, Argeş şi din alte zone ale ţării, au sărbătorit vinerea trecută în pădurea de lângă comuna Slobozia, din Episcopia Giurgiului, hramul Mănăstirii "Sfântul Ioan Rusul", ale cărui moaşte se află aici. Mănăstirea, ridicată cu aproape trei ani în urmă într-un fost depozit de muniţie al Poliţiei de Frontieră, în mijlocul unei păduri seculare de stejar şi salcâmi, este singurul aşezământ din România care are hramul acestui sfânt militar din secolul al XVII-lea.

Încă din seara zilei de joi, de la slujba de Priveghere, au început să vină în acest minunat loc credincioşi din satele învecinate şi din municipiul Giurgiu. Vineri dimineaţă, pelerini sosiţi chiar şi de la 500 km distanţă, localnici, autorităţi locale, preoţi, diaconi, monahi şi monahii s-au înşirat pe drumul adumbrit de salcâmi înfloriţi pentru a se închina şi ruga la moaştele sfântului şi la cele peste alte 90 de sfinte moaşte - eveniment fără precedent în eparhia dunăreană - aduse aici spre venerare din Mănăstirea grecească "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" din insula Rhodos.

Peste 90 de sfinţi sub Crucea Mântuitorului

În jurul orei 9:00, a început slujba Sfintei Liturghii, oficiată de Preasfinţitul Ambrozie, Episcopul Giurgiului, împreună cu un impresionant sobor de preoţi. Răspunsurile la strană au fost date de către Corul psaltic şi de misiune "Evloghia" al Patriarhiei Române, condus de către diaconul Marius Militaru.

Într-un cadru natural de o frumuseţe fără egal, sutele de credincioşi s-au bucurat de momentul înălţător pe care sărbătorirea Sfântului Ioan Rusul, făcătorul de minuni, l-a prilejuit în această tânără vatră de monahism ortodox vlăscean, unde Dumnezeu a biruit armele războiului, iar cuvântul Mântuitorului a învins încă o dată chipul morţii.

Departe de rătăcirile lumii moderne, în mijlocul lumii vii, plămădite de Creator, s-au strâns peste 90 de alţi sfinţi, de la Mănăstirea "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil", din insula Rhodos, într-un uriaş sobor, alături de Maica Domnului, Ajutătoarea, reprezentată într-o copie a unei celebre icoane făcătoare de minuni a Născătoarei de Dumnezeu, adusă spre venerare tocmai din insula grecească Hios. I-am regăsit printre ei pe Sfântul Apostol Andrei, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, pe Sfântul Elefterie şi pe Sfântul Nectarie din Eghina, pe Sfântul Procopie, pe Sfintele Irina şi Varvara, toţi strânşi sub Biruitoarea Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul lumii, Iisus Hristos, din care, vineri, la "Sfântul Ioan Rusul", s-a aflat o părticică. Bucuria celor participanţi la sărbătoare a fost pe măsura dragostei organizatorilor. Iată câteva opinii: "Mă aduce Bunul Dumnezeu acolo unde trebuie", ne spune Lucia Vera, din Bucureşti; "Am început să citesc acatistul acestui sfânt şi, într-adevăr, i-am simţit ajutorul grabnic", mărturiseşte şi Maria Avram din Piteşti; "Este o mare bucurie pentru mine să mă aflu acum aici, la două săptămâni după ce m-am aflat la moaştele Sfântului Ioan Rusul din Procopie, insula Evia", ne spune maica Iustiniana, de la Mănăstirea Floreşti, judeţul Cluj.

După modelul credinţei Sfântului Ioan Rusul

Cuvântul de învăţătură rostit de Preasfinţitul Ambrozie a adus în atenţia pelerinilor, pornind de la pilduitorul exemplu de credinţă mântuitoare oferit de Sfântul Ioan Rusul, actualitatea credinţei noastre, "obosită", lipsită uneori de virtuţi, de înţelepciune, atinsă de criză spirituală. "Situaţia este dezolantă. Deşi noi nu practicăm virtuţile, le reproşăm, de pildă, copiilor, că nu mai citesc, că nu mai învaţă. Dar noi ce facem? Mai citim? Ne mai rugăm? Mai mergem la biserică? Mai suntem exemple de înţelepciune? Mai facem fapte de virtute creştină?", a lansat spre meditaţie câteva întrebări Preasfinţia Sa, recomandând să luăm ca model credinţa sfântului prăznuit, care era atât de puternică, încât i-a convins şi pe necreştini. Apoi, Preasfinţitul Ambrozie a vorbit celor prezenţi despre încercările prin care trec astăzi familia, Biserica, a vorbit despre importanţa Tainelor Cununiei şi Botezului şi a îndemnat la participare la viaţa Bisericii, la facerea de fapte bune, creştineşti, pentru ca, după "50 de ani de secularizare comunistă şi alţi 20 de rătăcire, poporul român să-şi găsească matca".

Cu prilejul praznicului din fostul depozit de muniţie, gazdele şi oaspetele, părintele arhimandrit Dimitrios Cavadias, şi-au oferit daruri, iar părintele Macarie Şotârcă, stareţul mănăstirii sărbătorite, a mulţumit credincioşilor, oaspetelui, părintelui episcop şi celor care au ajutat la organizarea praznicului, a oferit icoane şi diplome credincioşilor şi reprezentanţilor autorităţilor locale.

Praznicul s-a încheiat cu o agapă creştină, la care au participat, după tradiţie, toţi cei prezenţi, cărora le-a cântat la flaut şi orgă Ion Năstase, un copil de nici 7 ani, din Bucureşti, ipodiaconul care a avut grijă de cârja Episcopului, căruia i-a mărturisit că doreşte să se facă... sfânt, ca Sfântul Ioan Rusul.