De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
„Poezia este întotdeauna o sărbătoare“
În Aula "Preot Dumitru Stăniloae" a Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul" a avut loc marţi, 15 ianuarie, prima întâlnire a Cenaclului "Sfântul Simeon Noul Teolog". Întâlnirea, care a stat sub auspiciile comemorării lui Mihai Eminescu, s-a constituit într-o veritabilă sărbătorire prin poezie, muzică şi imagine a sufletului românesc.
Au participat părintele Gheorghe Holbea, prodecan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, Liliana Ursu, poet şi prozator, Lidia Popiţa Stoicescu, scriitor, tineri poeţi, studenţi teologi, iubitori ai poeziei. Participanţii au vizionat filmul documentar despre viaţa lui Mihai Eminescu realizat în 1914 de Octav Minar, redescoperit în arhive în urmă cu câţiva ani. Despre Mihai Eminescu a vorbit părintele Gheorghe Holbea, care a arătat că oricâte s-ar spune despre geniul său şi valoarea sa incontestabilă cuvintele sunt mereu noi şi înnoitoare. "Petre Ţuţea spunea: "Eminescu este o sumă lirică de voievozi. O întrupare a genului neamului românesc". Lucian Blaga spunea că Eminescu este spiritul cel mai reprezentativ al poporului nostru, iar Constantin Noica, omul deplin al culturii româneşti", a arătat părintele prodecan. În cadrul cenaclului au fost citite şi poeziile unor tineri debutanţi în "universul liric", care au alcătuit lucrări având ca temă "Poetul răsăritean". "Poezia este întotdeauna o sărbătoare şi un foc care se împarte fiecăruia care doreşte să se apropie cu suflet ales de poezie. Poezia este şi ea o scară şi pe această scară urcă poeţii şi ei se ţin unii de alţii. Într-un fel sunt în acelaşi duh al poeziei, în acelaşi duh al înălţării sufleteşti şi al harului", a spus Liliana Ursu. Eminescu nu a fost numai poet, ci un om universal care a acoperit toate domeniile vieţii umane. "Aş începe prin a vă îndemna să-i dorim ţării noastre ce-i dorea Eminescu. Să-i dorim ceva ţării noastre. Se pare că am slăbit în această credinţă că ţara are nevoie de dorirea noastră de bine şi totodată de acte de bine pentru ea", a spus Lidia Popiţa Stoicescu.