Pomenirea lui Mircea cel Mare, la Mănăstirea Cozia

În ultima zi a lunii ianuarie, Înalt Preasfinţitul Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, şi Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, au oficiat slujba de pomenire a 593 de ani de la trecerea la Domnul a marelui voievod şi domn Mircea cel Mare (31 ianuarie 1418 - 31 ianuarie 2011) la Sfânta Mănăstire Cozia, din judeţul Vâlcea.

Momentul comemorativ a fost organizat cu sprijinul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea, al Sfintei Mănăstiri Cozia şi Societăţii Culturale "Anton Pann" din Râmnicu Vâlcea, sub patronajul Arhiepiscopiei Râmnicului.

Despre eveniment au vorbit IPS Gherasim, PS Emilian Lovişteanul, părintele Arhimandrit Vartolomeu Androni, exarh eparhial, prof. drd. Florin Epure, directorul Direcţiei pentru Cultură Vâlcea, prof. Cătălin Sâiulescu, inspector la disciplina istorie în cadrul ISJ Vâlcea, prof. Costea Marinoiu, istoric, ing. dr. Mihai Sporiş, istoric şi eseist.

"Simbol pentru românii de pretutindeni"

Mulţumind tuturor pentru participare, părintele arhimandrit Vartolomeu Androni, exarh eparhial şi stareţ al Mănăstirii Cozia, a spus că "Mircea cel Bătrân este simbol pentru românii de pretutindeni prin lupta dusă ca toţi creştinii din timpul lui să nu fie robiţi de jug străin, politic şi religios şi privaţi de tradiţia strămoşească". "El este întemeietor de ţară şi argument pentru noi, cei de astăzi, şi pentru cei de mâine, ca să avem dreptul la existenţă liberă, politică şi religioasă. Ne-a arătat că avem capacitatea să ne apărăm credinţa şi neamul, lucruri esenţiale în afirmarea unui popor de sine stătător", a mai spus el.

La eveniment au mai participat părinţii stareţi de la mănăstirile: Cozia, Turnu şi Stânişoara, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi de stat, personalităţi culturale, istorici de marcă şi numeroşi credincioşi.

Mircea cel Bătrân (n. 1355 - 31 ianuarie 1418), voievod al Ţării Româneşti (între 23 septembrie 1386 şi noiembrie 1394), a fost unul dintre cei mai importanţi conducători ai Ungrovlahiei. Fiul lui Radu I şi fratele lui Dan I, pe numele de botez Dimitrie, din familia Basarabilor, apare în actele oficiale ca "În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul şi singur stapânitorul, Io, Mircea mare voievod şi domn", dar şi ca "Mircea cel Mare", aşa cum este cel mai des citat în istoriografia română. A fost recunoscut ca fliantrop şi ctitor a numeroase biserici şi mănăstiri în ţară, dar şi la Muntele Athos.