Portul popular din Caraş-Severin, în paradă la Răcăşdia

Episcopia Caransebeşului a fost partener în organizarea primei ediţii a paradei portului popular din judeţul Caraş-Severin. Manifestările legate de acest eveniment au fost organizate în comuna Răcăşdia, unde oameni iubitori de folclor, ansambluri folclorice, fanfare şi cântăreţi de muzică populară, au arătat că tradiţiile populare din regiune nu au fost date uitării. Comunităţile au fost reprezentate şi de preoţii parohi, care s-au alăturat grupurilor în paradă, arătându-se astfel grija Bisericii pentru păstrarea tradiţiilor populare româneşti.

Comuna Răcăşdia a îmbrăcat straie de sărbătoare, joi, 6 mai, când s-a organizat aici prima ediţie a paradei portului popular din judeţul Caraş-Severin. Manifestările culturale au fost organizate de Episcopia Caransebeşului, Protopopiatul Ortodox Român Oraviţa şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Reşiţa. Evenimentul face parte din acţiunile Episcopiei Caransebeşului de valorificare şi conservare a tradiţiilor locale şi a patrimoniului cultural-religios din regiune. Primul moment al manifestărilor a fost marcat de întâmpinarea Preasfinţitului Lucian, Episcopul Caransebeşului, venit la Răcăşdia să binecuvânteze sărbătoarea sătenilor. Părintele episcop a fost primit de autorităţile locale, conduse de primarul comunei, dl Mirco Leichici. "Suntem foarte onoraţi şi bucuroşi să putem găzdui prima ediţie a festivalului portului popular în comuna Răcăşdia şi dorim să mulţumim Preasfinţitului Episcop Lucian pentru atenţia acordată şi tuturor colaboratorilor care ne­au ajutat", a spus primarul din Răcăşdia în cuvântul de inaugurare.

Tradiţiile populare s-au păstrat în Biserică

La rândul său, PS Episcop Lucian a evidenţiat legătura dintre credinţa strămoşească păstrată în Biserică şi tradiţiile populare conservate cu sfinţenie în multe dintre localităţile din regiune.

"Ştim foarte bine că tradiţiile şi obiceiurile populare au fost păstrate mai ales în Biserica Ortodoxă, în parohiile din cadrul bisericii noastre drept măritoare şi au fost strâns legate de slujba de la biserică, pentru că mai ales în Banat, după slujba de la biserică urma întotdeauna şi tradiţionala horă în care erau antrenaţi primarul locului, dar şi preotul care binecuvânta deschiderea Rugii sau a petrecerii care se desfăşura în cinstea hramului. Erau partea spirituală, la Biserică - Sfânta Liturghie şi toate celelalte legate de cult divin - şi partea laică, prin care bineînţeles se păstrau cu stricteţe tradiţiile şi obiceiurile. Astfel, tradiţiile populare au fost conservate şi promovate în tinda Bisericii", a spus părintele episcop.

Care alegorice, ansambluri şi fanfare

După deschiderea oficială a paradei a urmat defilarea carelor alegorice în care s-au aflat bărbaţi şi femei, tineri, maturi şi de vârsta a treia, simbolizând principalele cicluri ale vieţii. După acestea au urmat cele 15 formaţii de tineri îmbrăcaţi în costume populare specifice zonelor Valea Caraşului şi Clisura Dunării, însoţiţi de preoţii lor în acordul fanfarelor din Răcăşdia şi Grebenaţ din Serbia. "La această manifestare deosebită aflată la prima ediţie, aici în comuna Răcăşdia de lângă Oraviţa, aş dori să dau citire câtorva gânduri pe care marele poet şi filozof Lucian Blaga în 1936 le-a scris în revista "Banatul". El spunea că "Oraviţa, Valea Caraşului şi Clisura Dunării a păstrat şi cultivat o străveche tradiţie românească a unei culturi populare anonime cu un timbru specific al locului şi cu rădăcini adânci în fondul peren imemorial al spiritualităţii populare oglindit în cântec şi joc, în vers şi viers, cântece, în vorbă, în datini şi obiceiuri în tot ce ţine de o etnografie crescută parcă în tihna unei duminici fără de sfârşit"", a spus pr. protopop de Oraviţa, Ion Văran.

Hora frăţiei

Parada de la Răcăşdia s-a încheiat în curtea şcolii, unde, pe o scenă special amenajată, Ansamblul "Reşiţana" şi celelalte formaţii prezente au susţinut un program artistic alcătuit din dansuri populare şi cântece specifice zonelor reprezentate.

Manifestările s-au încheiat cu o horă în care au intrat toţi tinerii prezenţi, simbolizând frăţietatea şi comuniunea. La final, Preasfinţitul Episcop Lucian a ţinut un cuvânt de binecuvântare şi a împărţit diplome tuturor formaţiilor prezente. Parada portului popular de la Răcăşdia, aflată la prima ediţie, se doreşte a fi un imbold din partea Episcopiei Caransebeşului cu privire la reactualizarea, conservarea şi promovarea tradiţiilor româneşti şi a folclorului românesc autentic.