Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Praznicul Învierii Domnului sărbătorit de românii din Europa de Nord

Praznicul Învierii Domnului sărbătorit de românii din Europa de Nord

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Ioan Bușagă - 22 Aprilie 2014

Pentru credincioșii ortodocși români din diaspora, precum cei din Europa de Nord, sărbătorirea Praznicului Învierii Domnului este nu numai un frumos prilej de a fi împreună, în ciuda marilor distanțe care-i separă pe unii de alții, și de a-și alina dorul de familie și țară, ci este mai ales un prilej de frumoasă mărturisire a credinței în Învierea Mântuitorului Iisus Hristos.

Sute de credincioși ortodocși români din Scandinavia au participat la slujba de Înviere săvârșită duminică, 20 aprilie, de Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, în noua biserică românească din orașul Jönköping, Suedia, care a fost cumpărată la 1 martie 2014 de către Parohia Ortodoxă Română „Acoperământul Maicii Domnului” și „Sfinții Cuvioși Daniil Sihastrul și Paisie de la Neamț” din acest oraș suedez.

În cuvântul pastoral, Preasfințitul Părinte Episcop Macarie a reliefat legătura dintre scara virtuților și împărtășirea de roadele Învierii, întrucât urcușul fiecărui credincios către Înviere se aseamănă cu o scară spre înălțimi. „În acest pelerinaj duhovnicesc al Postului am trecut din treaptă în treaptă, din bucurie în bucurie, din lumină în lumină, din slavă în slavă. Ne-am poticnit uneori, dar nu ne-am descurajat. Am fost încercați, însă ne-am întărit și mai mult. Am căzut și ne-am ridicat, ajungând acum la limanul cel neînviforat și mult așteptat al prăznuirii Paștilor. Hristos ne binecuvântează astăzi toată osteneala, îmbrățișându-ne și încununându-ne întru biruința Învierii Sale. Urcușul nostru spre Înviere se aseamănă cu o scară spre înălțimi. De altfel, Duminica a 4-a din Postul Mare este închinată Sfântului Cuvios Ioan care și-a primit apelativul de «Scărarul», de la minunata sa carte numită «Scara Raiului» sau «Scara virtuților». Deşi a fost scrisă pentru monahii nevoitori împreună cu el în Muntele Sinai, la cumpăna secolelor al VI-lea și al VII-lea, «Scara»  a influenţat hotărâtor spiritualitatea creştină, fiind citită nu doar în mănăstiri, ci și în casele creștinilor, în mod deosebit în perioada Postului Mare”.

În continuare, ierarhul a precizat că Sfântul Ioan Scărarul este numit el însuși scară a virtuților, descriind lupta noastră duhovnicească urcând treizeci de trepte către cer, prin curățirea de patimi și împlinirea poruncilor dumnezeiești. „Când a alcătuit lucrarea «Scara virtuțior», Cuviosul Ioan din Sinai a avut ca reper scara văzută de Patriarhul Iacob în teofania de la Betel, în locul pe care l-a numit «casa lui Dumnezeu» și «poarta cerului» (Facerea XXVIII, 17). Scara din viziunea Patriarhului Iacob de la Betel o prefigurează și pe Fecioara Maria, fiind numită «Scara cerească pe care S-a pogorât Fiul lui Dumnezeu la noi». De aceea, în iconografia bizantină Patriarhul Iacob poartă sulul cu însemnarea: „Eu în vis scară te-am văzut pe tine, Fecioară, de la pământ ajungând până la dumnezeiescul cer». În pictura exterioară de pe zidul nordic al mănăstirii bucovinene Sucevița se păstrează din secolul al XVI-lea una dintre cele mai vaste și mai profunde reprezentări iconografice a conținutului cărții Sfântului Ioan Scărarul, a «Scării dumnezeiescului urcuș». Mai mulți călugări urcă cele peste 30 de trepte, indicate prin virtuțile creștine, unii se țin cu mâinile încleștate de scară sau atârnați cu încheieturile genunchilor de trepte, iar alții se prăbușesc neputincioși în hăul prăpastiei, fiind răpiți cu furie de înfricoșătorii demoni. Obositorul urcuş pe scară al nevoitorilor este însoţit de şase rânduri de îngeri. Ordinea, armonia, lumina, evlavia, bucuria și iubirea stăruitoare, împărtășite de șirurile cetelor îngerești din triunghiul ascendent, contrastează cu haosul, groaza, bezna, vrăjmășia, răutatea și ura puterilor întunecate dezlănțuite în văzduhul din triunghiul descendent. În fresca de la Sucevița impresionează numărul mult mai mare al îngerilor, față de acela mai puțin numeros și dezorientat al necuraților, ceea ce arată grija și ocrotirea Atotmilostivului Dumnezeu față de făptura umană, prin duhurile Sale slujitoare. Îngerii din primul rând țin cununile strălucitoare deasupra creștetelor asceților care urcă spre cer, iar cel care ajunge pe ultima treaptă este încununat întru biruință, în timp ce Hristos, aflat la vârful scării, îl prinde cu încredere de mâna dreaptă, trăgându-l spre înaltele sfere ale Împărăției Sale. Între ultimele trepte ale scării apare o distanță neașteptat de mare, aproape imposibil de parcurs, deslușindu-se astfel capătul urcușului greu de trecut și răsplata celor care s-au împodobit cu marea virtute teologică a iubirii. Tragică este imaginea unui ascet aflat spre această ultimă treaptă, atârnând cu capul în jos, pe punctul de a se prăbuși în abisul unde se chinuiesc cei din întunericul cel mai din afară, care n-au răspuns iubirii lui Hristos”, a arătat Episcopul românilor ortodocși din Europa de Nord. 

La finalul cuvântului său, Preasfințitul Episcop Macarie a subliniat că împlinirea virtuților doar printr-o nevoință lipsită de duh lăuntric nu este suficientă și că în fiecare virtute trebuie să se întâlnească darul lui Dumnezeu cu efortul omului și cu disponibilitatea de a fi în comuniune cu Dăruitorul și prin El cu întreaga creație.

„Viața duhovnicească înseamnă sinergie, adică împreună-lucrare dinamică între harul lui Dumnezeu și libertatea noastră, iar Duhul Sfânt este lucrătorul. Nu putem ajunge doar prin noi înșine la măsura la care ne cheamă Iisus Hristos de a fi desăvârșiți precum Tatăl Cel ceresc (Matei V, 48), ci numai prin harul Duhului Sfânt, întru curățirea și sfințirea vieții noastre. Sfântul Ioan Scărarul, în cuvântul XXX, v.10 din cartea sa «Scara» se întreabă: «Dacă fața celui iubit ne preschimbă în chip vădit pe toți și ne face luminoși, veseli și neîntristați, ce nu poate face fața Stăpânului, când vine în chip nevăzut, în sufletul curat?». Așadar, iubirea în Hristos este cea care face ca tot efortul duhovnicesc să ducă la împlinire prin împărtășirea cu Tainele Împărăției. În acest an, în care Sfântul Sinod ne îndeamnă să medităm responsabil la Taina Spovedaniei și la Taina Sfintei Euharistii, se cuvine să căutăm mai stăruitor înțelegerea modului în care lepădarea de păcat, dobândirea iertării și angajamentul pe scara virtuților ne pot apropia și mai mult de o împărtășire personală și comunitară, deplin conștientă, cu Sfintele Taine. Să cerem Mântuitorului Hristos-Izvorul vieții ca lumina Învierii Sale să ne călăuzească pașii spre desăvârșire și tot urcușul duhovnicesc să fie cu folos pentru noi înșine și pentru toți cei care caută alături de noi mântuirea”.

În cadrul primei Liturghii arhierești oficiate în noul lăcaș de închinare de la Jönköping, Suedia, Preasfințitul Episcop Macarie l-a hirotesit întru iconom stavrofor pe preotul paroh Ovidiu-Teodor Băncilă, arătând că în purtarea crucii preotul slujitor nu este singur, ci împreună cu toți credincioșii din comunitatea euharistică.

Vecernia Paștilor în Mănăstirea Ortodoxă Suedeză „Sfânta Treime” din Bredared

În Duminica Sfintelor Paști, Preasfințitul Episcop Macarie al Europei de Nord a săvârșit Vecernia Paștilor („a doua Înviere”) în biserica mănăstirii ortodoxe suedeze „Sfânta Treime” din localitatea Bredared, Suedia. Din soborul de slujitori au făcut parte arhimandriții suedezi Dorotei și Gabriel și preoții români Milică Văsuianu din Växjö, Ovidiu-Teodor Băncilă din Jönköping, Alin-Ioan Popa din Sölvesborg și Octavian-Horațiu Mureșan din Borås. După citirea pericopei evanghelice de la Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, capitolul al XX-lea, versetele de la 19 la 25, în mai multe limbi (română, suedeză, greacă, latină, ebraică, engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă și finlandeză), Preasfințitul Episcop Macarie a arătat că citirea Evangheliei Învierii în mai multe limbi exprimă bucuria adusă de Logosul întrupat la toate neamurile care așteptau luminarea.

Lunea Luminată la Göteborg, Suedia

În Lunea Luminată, pe 21 aprilie, Preasfințitul Părinte Episcop Macarie a fost în mijlocul românilor din orașul Göteborg, Suedia. Dumnezeiasca Liturghie a fost oficiată de ierarh, împreună cu preotul paroh Culai Enache, în biserica românească din acest al doilea mare oraș din Suedia, după Stockholm. Preasfințitul Episcop Macarie le-a vorbit credincioșilor despre Taina Paștilor și bucuria înnoirii noastre continue prin Tainele Bisericii, iar la finalul slujbei arhiereul le-a dăruit credincioșilor mai multe cărți de zidire sufletească.