Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Praznicul Sfântului Ioan Botezătorul în eparhii din Oltenia
Sfântul Ioan Botezătorul a fost cinstit marți, 7 ianuarie, în mai multe locaşuri de închinare din Oltenia. Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a slujit în Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Râmnicu Vâlcea, iar Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, a slujit la Biserica Grecescu din Drobeta-Turnu Severin.
Credincioșii din Râmnicu Vâlcea l-au cinstit marți pe Sfântul Ioan Botezătorul la unul dintre locașurile din oraș închinate lui. Aceștia au fost binecuvântați de Arhiepiscopul Râmnicului, care a săvârșit Sfânta Liturghie și a rostit un cuvânt de învățătură.
„La vârsta de 30 de ani, Sfântul Ioan Botezătorul a ieșit din pustie și a venit la Iordan, propovăduind botezul pocăinței, prin care chema la conștientizarea stării păcătoase a tuturor claselor sociale, mustrând și îndemnând să se facă roade vrednice de pocăință pentru întâmpinarea lui Mesia. În pofida predicii sale moralizatoare, Sfântul Ioan avea o atitudine smerită, iar aceasta se observă în faptul că, deși veneau la el mulțimi de oameni, nu s-a socotit pe sine mai mult decât era, și anume înaintemergător al lui Mesia, mărturisind: «Vine în urma Mea Cel ce este mai tare decât mine, Căruia nu sunt vrednic, plecându-Mă, să-i dezleg cureaua încălțămintelor» (Sf. Ev. Marcu I, 7). Dar și mai mult s-a smerit pe sine când el, creatura, a atins creștetul Creatorului, prin botezarea Fiului lui Dumnezeu în râul Iordan. De aceea, Sfântul Ioan Botezătorul este un model pentru fiecare dintre noi, de smerenie, de credință pentru că el L-a arătat lumii pe Hristos, dar și un model de demnitate, pentru că nu i-a păsat de puterea pe care o avea regele Irod și a ținut să-l mustre pe acesta ca să păstreze Legea lui Dumnezeu. La fel și noi suntem datori a împlini cuvântul lui Dumnezeu în viața noastră, pentru a ne arăta prieteni Sfântului Ioan și a ne învrednici de simțirea harului Preasfintei Treimi”, a explicat Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie.
La finalul cuvântului, chiriarhul Râmnicului a adresat felicitări tuturor celor care poartă numele Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.
Liturghie arhierească la o biserică istorică din Drobeta-Turnu Severin
Și credincioşii severineni s-au adunat în număr mare la Biserica Grecescu din municipiul Drobeta-Turnu Severin, închinată de asemenea Sfântului Ioan Botezătorul. Înveşmântată în haină de praznic, fosta catedrală a orașului și comunitatea de aici l-au primit cu acest prilej pe Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, care a săvârşit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile liturgice au fost date de către psalții Catedralei Episcopale din municipiu. La final, Preasfințitul Părinte Episcop Nicodim a săvârşit o slujbă de pomenire în cinstea ctitorilor locaşului de închinare severinean, Ioan şi Ioana Grecescu. Biserica Grecescu este ctitorie din 1868, a familiei de boieri Ioan și Ioana Grecescu, care au ridicat şi spitalul din apropiere, cunoscut sub acelaşi nume. La realizarea proiectului, Carol I a angajat arhitectul Capitalei, biserica ridicându-se după stilul celei domneşti de la Curtea de Argeş. Valoarea şi frumuseţea acestui locaş religios sunt date şi de pictura interioară (stil neoclasic), creaţie a pictorului român Gheorghe Tattarescu (1872). Biserica a fost sfinţită în 1875, iar în 1884 a devenit catedrală ortodoxă a oraşului Turnu Severin. Cu râvnă şi pricepere s-au aplecat asupra acestei opere de artă religioasă doi profesori de desen din Turnu Severin, spălând pictura (în 1898, Alexandru Răsmeriţă, iar în 1908, Theodor Zarnea). Acoperişul bisericii a fost făcut iniţial din tablă de aramă, dar a fost smuls de germani în 1917. Cel de azi datează din 1920.