Prăznuire luminoasă la Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti

Şi anul acesta, Mănăstirea Radu Vodă din inima Capitalei a constituit un important popas de liniştire duhovnicească pentru credincioşii adunaţi în comuniune de rugăciune la praznicul Sfintei Treimi, când aşezământul monahal şi‑a sărbătorit hramul istoric. La Altarul de vară al mănăstirii, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

Credincioşi şi pelerini au participat luni, 24 iunie, cu evlavie, într‑o ordine desăvârşită, la hramul istoric al Mănăstirii Radu Vodă din Bucureşti. În mijlocul lor s‑a aflat Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care a oficiat Sfânta Liturghie la Altarul de vară a vetrei monahale, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

După citirea pasajului evanghelic, Preasfinţia Sa a rostit un cuvânt în care a prezentat învăţătura ortodoxă despre Taina Sfintei Treimi, arătând şi modul în care Dumnezeu ni S‑a descoperit ca Treime de Persoane.

„Dumnezeu este Unul în fiinţă şi întreit în Persoane. Îl numim pe Dumnezeul Cel fără de început «Dumnezeu Tatăl», pe Cel care mai înainte de toţi vecii S‑a născut din Tatăl «Dumnezeu Fiul» şi pe Cel care a purces sau a izvorât din Dumnezeu Tatăl Îl numim «Duhul Sfânt». Ei au aceeaşi fiinţă. Nouă ni S‑a revelat mai mult Treimea prin venirea în lume a Fiului lui Dumnezeu. El ne‑a descoperit pe Tatăl. Cele mai frumoase cuvinte şi rugăciunea în cel mai greu moment al lucrării Sale mântuitoare au fost adresate către Tatăl, după cum Tatăl L‑a numit pe Fiul Său «Preaiubit». Persoanele Preasfintei Treimi Se odihnesc Una în Cealaltă, Se întrepătrund, comunică, oferă această legătură supremă de iubire. Cuvintele Evangheliei, dar şi cuvintele Vechiului Testament ne dezvăluie măcar în parte taina Treimii. (…) Biserica are în centrul ei această învățătură, iar cei care au urmat dreptei învățături au avut nu doar mulțimea darurilor Duhului Sfânt, despre care ne vorbește Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Galateni, nu doar daruri văzute, primite tainic înlăuntrul inimilor, ci mai ales bucuria de a fi împreună cu Preasfânta Treime în pacea și bucuria tainică, așa cum au fost văzuți unii dintre cei care au vorbit despre Preasfânta Treime”, a spus ierarhul.

De asemenea, Preasfinţia Sa le‑a vorbit celor prezenţi despre naşterea minunată a Sfântului Proroc Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, sărbătorită în aceeaşi zi şi despre viaţa sa de slujire a Preasfintei Treimi.

„Sfântul Ioan a fost numit de către Domnul Hristos «cel mai mare între cei născuți din femeie». Singur s‑a bucurat de această laudă pe care n‑a mai primit‑o nimeni. Însă, mai mult decât atât, el s‑a învrednicit, după ce întrebase și se smerise zicând că nu se cuvine ca el să‑L boteze pe Domnul, să vadă cerurile deschise. L‑a văzut pe Cel care ridica păcatul lumii, pe Care L‑a prezentat ucenicilor lui şi, în acelaşi timp, a auzit glasul Părintelui din cer Care L‑a numit pe Cel ce Se boteza Fiul iubit, iar Duhul Sfânt Se așeza deasupra Lui sub chip de porumbel”, a afirmat Episcopul‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Cântările la strană au fost interpretate de Grupul psaltic „Potirul” al mănăstirii bucureştene.