Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Prezentare de carte: Antologie de poezie marială din epoca medievală

Prezentare de carte: Antologie de poezie marială din epoca medievală

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Emil Baltag - 13 Ianuarie 2011

Un grup de tineri masteranzi şi doctoranzi publica spre sfârşitul anului 2009, sub conducerea prof. dr. Viorica S. Constantinescu de la Universitatea "Al. I. Cuza", o carte unică în felul ei în peisajul cultural românesc. Este lucrarea inspirat intitulată "Cântările Fecioarei", o carte care, aşa cum arată subtitlul ei, oferă cititorilor interesaţi o antologie de poezie marială din epoca medievală, o carte prin care se realizează ceea ce s-ar putea numi deschiderea de drum spre un domeniu mai puţin frecventat astăzi, domeniul marilogiei. Se pare însă că numărul cititorilor interesaţi de acest fel de literatură nu este prea mare. Cartea nu s-a bucurat de ceea ce se cheamă un succes de librărie. Într-un fel, era de aşteptat ca această carte să fie astfel întâmpinată de publicul cititor. Numărul cititorilor de literatură în general a scăzut destul de mult în ultimul timp şi cu atât mai mult al celor interesaţi de poezia religioasă. Cei mai mulţi dintre noi suntem prinşi în plasa intereselor şi grijilor cotidiene şi, odată cu aceasta, ne-am îndepărtat de ceea ce ar trebui să fie preocuparea noastră cea mai importantă - grija pentru suflet, cultivarea unor gânduri frumoase şi a unor trăiri alese, capabile să ne ridice deasupra cenuşiului cotidian. Or, cartea despre care discutăm tocmai o astfel de hrană sufletească oferă oricărui cititor care este cât de cât interesat de valorile credinţei noastre creştine.

Este adevărat, textele cuprinse în această carte nu sunt scrise într-un limbaj poetic modern, adică pe măsura orizontului de aşteptare a omului contemporan. Dar, în ultimă instanţă, nu aceasta contează, mai ales când e vorba de texte cu conţinut religios. Dacă trăirea celui care a creat astfel de texte este sinceră, frumoasă şi nobilă, iar ideile pe care le cuprind sunt adevărate şi profunde şi dacă toate acestea primesc haina unui limbaj poetic pe măsură, mesajul lor va fi comunicat cu putere cititorului receptiv la astfel de valori.

Dar să vedem ce ne spun nouă, cititorii din cel de al XXI-lea secol al erei creştine, textele din "Cântările Fecioarei", unele dintre ele alcătuite acum mai bine de o mie de ani. O primă idee cu care cititorul rămâne sau pe care şi-o reactualizează citind un asemenea tip de poezie este aceea a rolului de o covârşitoare importanţă pe care Fecioara Maria l-a avut în istoria mântuirii neamului omenesc. Un anonim scriitor de limbă latină, din vremea aceea, se adresează cu astfel de cuvinte Maicii lui Dumnezeu: "Tu, cea plină de roua cerului,/ Floarea cea curată a castităţii,/ O nouă floare cu un nou fel de a fi/ Ai adus lumii:/ Pe Cuvântul Cel egal cu Tatăl" (La Adormirea Maicii Domnului). Pentru a face simţită importanţa acestui rol pe care Maica lui Dumnezeu l-a avut în mântuirea noastră şi pentru a pune în lumină şi a aduce la înţelegerea cititorului caracterul de excepţie al faptelor mântuirii, aproape toţi scriitorii cuprinşi în antologie folosesc în mod frecvent paradoxul. Chiril al Alexandriei, spre exemplu, folosind maniera de adresare din textele acatistelor, spune: "Bucură-te, Marie, locuinţa celui ce nimic nu-l cuprinde", iar pentru Andrei Oratorul întruparea este momentul în care "Creatorul devine creatură,/ ş…ţ El este Semănător şi Sămânţă,/ Creator al Său şi al Mamei Sale;/ Este Fiul Omului, El, Tată al oamenilor". Roman Melodul, unul dintre cei mai cunoscuţi cântăreţi în poezie a faptelor mântuirii, spune într-un Imn la Naşterea Domnului: "Ca oaia ce duce un leu/ Şi rândunica un vultur,/ Ca servitoarea ce-şi serveşte stăpânul./ În pântecele său cel neatins,/ Maria mi-a purtat Mântuitorul, împlinind voia Lui", iar pentru Maxim Mărturisitorul, Fecioara Maria este "Potir al sfinţeniei care cuprinde pe cel necuprins şi căţuie ce poartă în sânul ei focul dumnezeiesc".

Autorii antologiei surprind, de asemenea, contrastul dintre starea lumii secularizate de atunci şi de astăzi şi starea acelei părţi din lume care s-a hotărât să primească binefacerile mântuirii, prin Maica Fecioară venită la noi, oamenii: "Ca o cădere de apă, ca o ploaie mare s-a pogorât Stăpânul în pântecele tău şi pământul cel pustiit de arşiţa nerecunoştinţei de Dumnezeu l-a udat şi mările înşelăciunii a uscat, Născătoare de Dumnezeu, Maică-Fecioară". Printr-un limbaj poetic specific oarecum textelor religioase, dar cel puţin tot atât de expresiv ca al poeziei laice, textele poetice incluse în acest volum induc cititorului o stare elevată, o stare în care ceea ce predomină este adânca recunoştinţă, lumina şi bucuria trăirii.