Prima istorie a tradiţiilor şi obiceiurilor la români

Săptămâna trecută, Academia Română a fost gazda unui eveniment cultural aşteptat de multă vreme: lansarea unei lucrări monumentale, în trei volume, rodul a trei decenii de cercetare în domeniul etnologic, care cuprinde istoria tradiţiilor şi obiceiurilor din preistorie până astăzi. Autorul "Istoriei tradiţiilor şi obiceiurilor la români" este părintele Nicolae Cojocaru, cunoscut cărturar bucovinean, doctor în etnologie şi în teologie.

Evenimentul a adunat în Sala "Amfiteatru" a Bibliotecii Academiei Române din Bucureşti un public rafinat, format din etnologi, profesori de la secţia de folclor a Universităţii, scriitori, compozitori, dirijori, teologi, oameni de artă şi cultură, interesaţi de o asemenea enciclopedie inedită. De asemenea, au fost prezente personalităţi ale vieţii culturale din Bucovina de Nord şi Basarabia.

Luările de cuvânt ale membrilor prezidiului, format din prof. univ. dr. Doina Işfănoni, etnolog, prof. univ. dr. Iordan Datcu, istoric literar, etnolog şi lexicograf, prof. univ. dr. Nicolae Constantinescu, etnolog al Universităţii din Bucureşti şi autorul, pr. dr. Nicolae Cojocaru, au fost moderate de Emil Ţîrcomnicu, reprezentant al Editurii Etnologica, sub al cărei tipar a apărut enciclopedia.

Destinată atât cercetătorilor în etnologie, în istorie, cât şi publicului larg, lucrarea impresionează prin mărimea ei şi nivelul de documentare. Autorul s-a dedicat cu pasiune acestui demers, din dorinţa de a da o lucrare cuprinzătoare, în care să prezinte toate formele de datină la români, atât la cei din ţară, cât şi cele ale românilor din Basarabia, Bucovina de Nord, Transcarpatia, din sudul Dunării şi ale aromânilor.

"Un ghid foarte important care ne spune ce este un român"

Prof. univ. dr. Doina Işfănoni a deschis seria discursurilor: "Această trilogie, care încearcă să facă din întregul tezaur de cultură populară un excepţional referenţial al omului de azi, este de-a dreptul impresionantă, iar efortul părintelui Cojocaru este, din multe puncte de vedere, lăudabil şi foarte important. Ştim că din Bucovina, din Suceava, ne-au venit întotdeauna contribuţii importante… Am îndrăznit să-l compar pe părintele Cojocaru cu un alt părinte al spiritualităţii noastre româneşti, care se numea Simion Florea Marian. Este lăudabilă această iniţiativă de a scormoni în arhive, de a încerca să pună împreună informaţia cu privire la ceea ce înseamnă datină, obicei, ritual, ceremonial, pentru a defini cumva ce este o tradiţie. A încercat în lucrările sale să restituie oamenilor semnificaţiile acestor comportamente care pentru mulţi dintre noi par astăzi desuete. Autorul are meritul, în această trilogie impresionantă, de a fi ghidul sufletului şi al minţii noastre. Ne conduce, ne explică, ne povesteşte, cu un anumit talent literar, ce se întâmpla şi în viaţa omului şi de-a lungul unui an întreg – prezintă obiceiurile calendaristice cu o meticulozitate demnă de invidiat. Este un efort de readucere în conştiinţa noastră a memoriei celorlalţi – cărturari, bunici, părinţi. Aceste cărţi vor fi în casa noastră un ghid pentru sărbători, pentru momentele noastre de întrebare, atunci când călătorim la muncă sau la studii în străinătate, pentru a le explica celorlalţi de ce suntem aşa şi nu altfel. Vor fi un ghid foarte important pentru a spune copiilor noştri ce este de fapt un român."

Prof. univ. dr. Iordan Datcu a admis că îl leagă de Nicolae Cojocaru o prietenie veche de peste 30 de ani şi că admiră la acesta "remarcabila sa evoluţie şi noutate pe care o aduce de fiecare dată prin cărţile sale. În toate aceste lucrări se observă calităţile cercetătorului – seriozitate, dorinţa de informaţie cât mai bogată şi de a folosi aspecte inedite, observate direct în Bucovina. Am o mare admiraţie pentru acest cărturar, descendent al altora străluciţi din Bucovina, precum Simion Florea Marian, Dimitrie Dan, ceea ce îl plasează pe părintele Nicolae Cojocaru într-o celebră tradiţie de cercetători ai culturii populare din scumpa noastră Bucovină."

O enciclopedie monumentală

În opinia etnologului Nicolae Constantinescu, trilogia impresionează prin amploare şi "este o sursă de informaţie extraordinară, pe care o recomand şi studenţilor mei. Este o enciclopedie monumentală. Îl felicit pe părintele Cojocaru pentru acest admirabil cadou pe care îl face culturii româneşti în preajma sărbătorilor."

În continuare, de la înalta tribună academică, autorul a ţinut să facă o relatare detaliată asupra metodei folosite în elaborarea lucrării, asupra documentării făcute în arhive, biblioteci şi pe teren, stăruind chiar în explicarea unor motive controversate din obiceiuri, cum este etimologia refrenului "Ler Doamne", din colindele româneşti.

Finalul evenimentului, desfăşurat într-un cadru destins, a fost marcat de prezenţa neîntrecutei soliste Maria Butaciu, a tinerilor interpreţi Angelica Flutur şi Nicu Mâţă care şi-au pus tot sufletul în interpretarea unor doine autentice, pe care le-au oferit celor prezenţi ca un elogiu adus deopotrivă folclorului românesc, cât şi tradiţiilor şi obiceiurilor noastre.