De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Profesori și cercetători în studii patristice s-au reunit la Mănăstirea Antim
La Biblioteca Sfântului Sinod de la Mănăstirea Antim din București a debutat marți, 25 iunie, workshopul de studii patristice intitulat „«Părinții Bisericii» și conceptul de «patrologie» în spațiul cercetării românești, la începutul secolului 21”. La întâlnire participă timp de două zile titulari ai catedrelor de Patrologie ale Facultăților de Teologie Ortodoxă din țară, precum și cercetători și profesori cu preocupări patristice.
Întâlnirea a fost deschisă de gazda evenimentului, arhim. Policarp Chițulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod și consilier patriarhal, care a subliniat actualitatea cercetării operelor Sfinților Părinți: „Consider că tema pe care o propune această întâlnire este de cea mai mare actualitate, deoarece este necesară o revizuire a înțelesului sintagmei de «Sfânt Părinte», dar și a rolului pe care ar trebui să-l aibă Sfinții Părinți în gândirea, cercetarea teologică și în predica Bisericii. Dincolo de viața și opera Sfântului Părinte, consider că acesta trebuie descoperit ca purtător de duh înainte de toate, ca teologhisitor, ca vas ales al Duhului Sfânt și să vedem prezența unui Sfânt Părinte nu numai ca pe un răspuns, nici ca un ajutor de criză în Biserică sau în societate, ci mai ales ca o sursă continuă de îmbogățire duhovnicească. Sfinții Părinți sunt cei care ne permit accesul la dumnezeire și îndumnezeire, după Sfânta Scriptură. (…) Consider lăudabil demersul intens de traducere în limba română a operelor Sfinților Părinți inițiat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel prin Comisia patristică. Reprezintă o mare îmbogățire a spiritualității românești”.
Cel de-al doilea vorbitor a fost pr. lect. dr. Cosmin Pricop, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București. „Tema este de foarte mare interes, deoarece pentru tradiția noastră ortodoxă Sfinții Părinți reprezintă un ideal la care facem apel indiferent de zonele de specializare pe care le urmăm sau pe care le-am urmat fiecare. Pentru mine, din perspectiva studiilor biblice, Sfinții Părinți sunt permanent conectați cu Scriptura și interpretarea acesteia, pentru că ei au fost poate, în primul rând, interpreți ai textului scripturistic, însă trebuie să înțelegem că nu reprezintă doar maniere de abordare a unui text, ci aduc un anumit duh, o anumită perspectivă. (…) Am resimțit faptul că poate uneori ne lipsește o metodă de abordare, de interpretare a textelor patristice. Adesea limităm această metodă doar la citate sau la parafraze din operele Părinților. Cred că este nevoie de o concentrare mai în detaliu, iar un astfel de demers precum cel de astăzi va ajuta să mergem cu un pas mai departe în această direcție”, a spus pr. lect. dr. Cosmin Pricop.
Pr. Bogdan Tătaru-Cazaban, cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române, a prezentat câteva considerații practice referitoare la workshopul dedicat studiilor patristice, dar și la importanţa studierii, în general, a textelor Sfinților Părinți pentru dezvoltarea teologiei: „Întâi de toate, esențială mi se pare solidaritatea dintre cei care își dedică fie și o parte din munca lor cărturărească studierii Părinților Bisericii, traducerii, promovării și cunoașterii a ceea ce am putea noi numi tezaurul patristic. Din acest punct de vedere, întâlnirea de astăzi mi se pare de foarte bun augur și un semn de firească recunoaștere reciprocă. Al doilea plan este cel al încurajării dezvoltării unui câmp cât mai vast de cercetare patristică, și formula «Părinți și Scriitori Bisericești» mi se pare foarte acoperitoare prin caracterul ei deopotrivă descriptiv și inclusiv, pentru că face dreptate istoriei, contextelor, biografiilor, dinamicii anumitor teologii patristice care nu au toate un caracter kerygmatic, ci au uneori un evolutiv de decantare progresivă și este important să cunoaștem și mai ales să redăm în limba și în cultura noastră tocmai această progresivă formulare a teologiei patristice. Al treilea palier este cel al promovării, difuzării cunoașterii Părinților Bisericii și al stimulării interesului pentru ei”.
O alocuțiune a fost rostită și de lect. dr. Octavian Gordon, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București și președintele Fundației „Humanitas Christiana”, care a explicat contextul desfășurării acestui eveniment: „Există o asociație internațională de studii patristice al cărei corespondent pentru România sunt eu de câțiva ani. Această asociație își dorește sprijinirea unor inițiative locale și regionale. Când au lansat acum patru ani acest program, înaintea anului 2021, am fost interesat să ne adunăm aici, în România, cei care suntem preocupați nu neapărat de studiile patristice, ci și de soarta lor. Am îndrăznit și am aplicat la un fond care ne-a permis să ne reunim acum doi ani la Mănăstirea Oașa. Scopul întâlnirii de la Oașa a fost să discutăm despre oportunitatea înființării unei asociații de studii patristice pe plan local românesc. (…) Vă mulțumesc pentru că ați răspuns pozitiv chemării noastre și vă doresc să aveți o întâlnire plină de bucuria întâlnirii cu celălalt și de succes în prezentările și intervențiile dumneavoastră”.
Ultima intervenție a fost a părintelui Ștefan Zară, consilier eparhial la Sectorul cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor, care a reliefat importanța explorării metodologiilor de cercetare și impactul lor în demersul de aplicare a învățăturilor patristice. „Astăzi și mâine ne adunăm să discutăm despre rolul și relevanța Părinților Bisericești în contextul cercetării românești contemporane. În spațiul teologic, nu doar răsăritean, Părinții sunt considerați, poate după niște clișee, faruri călăuzitoare sau modele de sfințenie și învățătură. Ei sunt «inspirați de Dumnezeu»; «aprobați de Dumnezeu»; «purtători de Dumnezeu»; «înțelepțiți de Dumnezeu» și «vorbitori despre Dumnezeu». (…) La acest workshop de studii patristice ne propunem să discutăm despre modul în care Părinții Bisericii sunt studiați și interpretați în zilele noastre, ferindu-ne de o simplă interpretare istorico-filologică şi nădăjduind la adâncirea celei duhovnicești. Vom explora diverse aspecte, de la metodologiile de cercetare la impactul lor asupra teologiei și spiritualității moderne, analizând provocările și oportunitățile pe care le întâlnim în demersul nostru de a înțelege și a aplica învățăturile patristice în contextul actual”.
Ziua a continuat cu patru sesiuni de lucru, urmând ca astăzi să se desfășoare ultimele două sesiuni.
Workshopul de studii patristice a fost organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, în parteneriat cu Arhiepiscopia Bucureștilor, Biblioteca Sfântului Sinod și cu Fundația „Humanitas Christiana”.