Program catehetic în Episcopia Devei şi Hunedoarei

La sfârşitul slujbelor de seară, în fiecare biserică, preoţii din Episcopia Devei şi Hunedoarei vor prezenta explicaţii la troparele Canonului de Pocăinţă, adevărate îndemnuri pentru suflet în această perioadă de primenire sufletească.

În ciclul liturgic al unui an, Biserica Ortodoxă ne stă în ajutor prin slujbele, rugăciunile, cântările şi rânduielile sale. Perioada Postului Mare este una binecuvântată şi anume rânduită pentru o lucrare de curăţire, de iluminare şi de îmbunătăţire duhovnicească spre retrăirea Învierii Domnului şi trăirea propriei noastre învieri.

Textele liturgice din această perioadă abundă de îndemnuri care ne cheamă la pocăinţă şi la umilinţă, la curăţire şi la iluminare, la iertare şi milostenie, la post şi la înfrânare, la priveghere şi la rugăciune. Începând cu cântarea din slujba Utreniei „Uşile Pocăinţei“ până la rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, „Doamne şi Stăpânul vieţii mele“, pe care o vom rosti de sute de ori în acest post, toate textele şi rugăciunile citite sau cântate ne ajută duhovniceşte să împlinim aspectele pocăinţei.

Canonul Sfântului Andrei Criteanul

Însă cel mai complet, mai complex şi mai cuprinzător text din întreaga imnografie bisericească, care poate curăţi şi lumina toate tainiţele şi cămările sufletului omenesc, este cel al Canonului celui Mare, al Sfântului Andrei Criteanul. Împărţit în nouă ode, după modelul biblic al profetului Moise (Ieş. cap. 15), canonul cuprinde două sute treizeci şi patru de tropare şi unsprezece irmoase, în care sunt prezentate antagonic toate exemplele pozitive şi negative din Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament.

De o mare frumuseţe poetică, alcătuirea Sfântului Andrei Criteanul ne prezintă exemple de curăţie, credincioşie şi ascultare faţă de Dumnezeu, ca Abel, Noe, Avraam, Isaac, Iacob, Moise, Samuel ş.a.m.d. Exemple de vitejie făcute la porunca sau cu binecuvântarea lui Dumnezeu, ca Manoie, Samson, Ieftae, Barac, Ghedeon, Daniel proorocul şi cei Trei Tineri; exemple de răbdare şi prefiguratori ai Mântuitorului Hristos, ca Iosif şi Iov; exemple de pocăinţă adevărată, ca David şi Iezechia; exemple de dreptate, ca Solomon, şi de altruism, ca femeia sunamiteancă care l-a hrănit pe proorocul Ilie; dar şi exemple negative, de nescultare faţă de Dumnezeu, menite să ne înfricoşeze şi să ne înspăimânte, şi pe care trebuie să le evităm, ca: Adam şi Eva, locuitorii din Sodoma şi Gomora, Ofni şi Finees, Ahab şi Izabela, Ham şi Isav, fraţii lui Iosif, Rubeen, Saul, Ahitofel, Gheizi şi alţii.

Sfântul Andrei (660-740), unul dintre cei mai mari imnografi ai Bisericii, a fost Arhiepiscopul Cretei în perioada anilor 712-740. În acest timp a compus Canonul cel Mare, care de la început a avut o destinaţie cultică (adică se citeşte şi se cântă în biserică) şi a fost folosit încă din vremea sa. Născut în Damasc, el a intrat în mănăstire din fragedă copilărie (12-14 ani) în Lavra Sfântului Sava de lângă Ierusalim şi Betleem, unde a fost educat şi călugărit. La anul 685, fiind doar tânăr monah a fost trimis de către Patriarhul Ierusalimului la Constantinopol, cu o scrisoare de recunoaştere a hotărârilor sinodului al VI-lea ecumenic, şi a rămas acolo. A slujit o vreme în marea cetate ca diacon şi preot, ajungând iubit şi apreciat pentru evlavia şi milostenia sa, cât şi pentru talentul său poetic şi oratoric. De acolo a fost ales, hirotonit şi trimis ca arhiepiscop al insulei Creta, unde a păstorit până la moarte.

Explicaţii la troparele Canonului

Participarea la Slujba Marelui Canon în prima şi a cincea săptămână din Postul Mare, comentarea şi tâlcuirea acestei importante opere imnografice, sunt de mare importanţă pentru toţi creştinii, fiind aducătoare de mult folos duhovnicesc. Prin multitudinea îndemnurilor şi a exemplelor folositoare putem cunoaşte mai bine propriul suflet, cu patimile şi virtuţile lui, dar mai mult, putem descoperi insuficienţe şi imperfecţiuni ale sufletului, necunoscute nouă.

În acelaşi timp putem găsi în el modalitatea de corectare şi îndreptare. Desigur, prin exemplele enumerate cu o atât de mare înţelepciune duhovnicească de către Sfântul ierarh Andrei Criteanul, putem spori în credinţă, în răbdare, în rugăciune, în râvnă şi curaj duhovnicesc, în drumul nostru spre Înviere.

Pentru o mai bună înţelegere a sensurilor duhovniceşti, cuprinse în troparele Marelui Canon, avem la îndemână cunoscuta carte a Mitropolitului Mirelor, Ioan Lindul (1703-1796), „Comoara Pocăinţei - Smerită interpretare a Marelui Canon al Sfântului Andrei Criteanul“.

Astfel, la sfârşitul slujbelor de seară, în fiecare biserică, preoţii vor prezenta explicaţii la troparele Canonului de Pocăinţă, adevărate îndemnuri pentru suflet în această perioadă de primenire sufletească.