Proiect universitar sub genericul „Studia Theologica“

În urmă cu patru ani, o echipă de profesori de la Facultatea de Teologie din Craiova a iniţiat, sub coordonarea şi binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, un frumos proiect de cercetare, intitulat generic „Studia Theologica“. Sub acest blazon au prins viaţă şi s-au materializat valoroase idei şi experienţe teologice, structurate tematic şi apoi publicate la Editura „Mitropolia Olteniei“ din Cetatea Băniei.

Aşezate într-o formă grafică cu totul aparte, fiecare din cele trei volume („Teologie şi spiritualitate în gândirea Sfântului Maxim Mărturisitorul“, „Teologie şi viaţă isihastă în opera Sfântului Grigorie Palama“ şi „Teologie şi filosofie în opera Sfântului Dionisie Areopagitul“) se bucură de propria personalitate teologică şi cromatică, fiind rodul unor simpozioane naţionale şi internaţionale, găzduite de Facultatea de Teologie din Craiova şi Mănăstirea Tismana.

Teologia Sfântului Maxim, în deschidere

Primul volum, „Teologie şi spiritualitate în gândirea Sfântului Maxim Mărturisitorul“, a văzut lumina tiparului în anul 2009 la amintita editură, sub coordonarea pr. conf. univ. dr. Picu Ocoleanu. În cele 235 de pagini pot fi întâlnite nume sonore din domeniul teologiei naţionale şi internaţionale, cum ar fi: IPS Irineu Popa, Karl Christian Felmy, pr. Nicholas Loudovikos, ierom. Vasile Bîrzu, pr. prof. univ. dr. Ion Popescu, diac. Gavril Trifa, pr. conf. univ. dr. Picu Ocoleanu, pr. conf. dr. Gheorghe Zamfir, pr. asist. univ. dr. Nicolae Răzvan Stan şi lect. univ. dr. Ana Ocoleanu. Studiile publicate se găsesc aranjate pe patru secţiuni tematice, după cum urmează: Christologia, Mistagogia, Ethica şi Philosophia.

Apariţia acestei valoroase lucrări a fost prefaţată de lucrările simpozionului internaţional „Teologie şi spiritualitate în gândirea Sfântului Maxim Mărturisitorul“, organizat la Craiova, în perioada 16-19 octombrie 2008. Evenimentul a fost unul cu totul aparte, marcând începutul seriei „Studia Theologica“ în Arhiepiscopia Craiovei. Importanţa acestui eveniment teologic se regăseşte, fără îndoială, în subiectul ales spre analiză, fiind astfel vorba despre „unul dintre primele simpozioane teologice ortodoxe (dacă nu cumva chiar primul) dedicate în exclusivitate operei şi personalităţii Sfântului Maxim Mărturisitorul, un Sfânt Părinte ce a marcat profund nu numai ortodoxia veacului său, ci şi multe conştiinţe teologice ale zilelor noastre, dintre care este suficient să-l amintim aici pe părintele Dumitru Stăniloae, cel mai reprezentativ teolog al Ortodoxiei româneşti până acum“ (p. 5).

„Dimensiunea cosmică a recapitulării în Hristos“

În primele pagini, IPS Irineu Popa oferă o privire de ansamblu asupra teologiei Sfântului Maxim Mărturisitorul, „ca fluiditate harică ce iradiază din inspiraţia Sfintei Treimi“. Mitropolitul Olteniei arată astfel că, deşi Sfântul Părinte nu a fost înţeles de contemporanii săi, suferind de multe ori pe trupul său nedreptăţile acestora, el s-a arătat permanent ca „apărător al tradiţiei patristice, reactualizând perspectiva hristologică a timpului său. Potrivit acestui fapt, el a apărut drept culmea gândirii patristice a Bisericii vechi, cel care a reuşit să sintetizeze, vizionar, toate curentele duhovniceşti ale epocii patristice într-o perspectivă hristologic grandioasă, extinsă la dimensiuni cosmice“ (p. 9). Această temă este analizată în detaliu de IPS Părinte în prima secţiune a volumului, unde semnează studiul „Dimensiunea cosmică a recapitulării în Hristos“. Întreaga analiză este fundamentată şi argumentată temeinic pe opera Sfântului Părinte, nelipsind nici conexiunile cu gândirea celorlalţi Sfinţi Părinţi ai Bisericii primare, cum ar fi de pildă Sfântul Dionisie Areopagitul. „Sfântul Maxim leagă raţiunile divine ale lucrurilor de voinţa divină. Dionisie Areopagitul afirmase în „Numele divine“ că raţiunile sunt voiri divine, ca atare, creaţia nu este un rezultat necesar al puterii divine, ci al voinţei lui Dumnezeu sau al gândirii lui volitive. Prin urmare, Logosul unic este o multitudine de logoi şi multitudinea este una în întoarcerea universală către El. Nu este vorba despre vreo pre-existenţă a fiinţelor în Dumnezeu, deoarece toate cele văzute au fost create din nefiinţă, ceea ce înseamnă că pre-existenţa trebuie înţeleasă ca fixare în Dumnezeu a tot ceea ce există sau va exista“ (pp. 31-32).

Sfântul Grigorie Palama în cel de-al II-lea proiect „Studia Theologica“

Cel de-al doilea volum din seria „Studia Theologica“ poartă titlul „Teologie şi viaţă isihastă în opera Sfântului Grigorie Palama“ (p. 414). Coordonată de pr. conf. dr. Picu Ocoleanu şi pr. asist. dr. Nicolae Răzvan Stan, lucrarea a fost publicată cu binecuvântarea IPS Părinte Mitropolit Irineu Popa, la Editura „Mitropolia Olteniei“, în anul 2010, însumând 414 pagini. Studiile publicate, 16 la număr, au fost împărţite pe cinci secţiuni: Theologia, Mystica, Homiletica, Philosofia şi Historia. Acest volum este produsul celei de a II-a ediţii a simpozionului organizat de Facultatea de Teologie şi Arhiepiscopia Craiovei, în perioada 11-14 noiembrie 2009, de data aceasta la Mănăstirea Tismana.

Importanţa şi perspectivele pe care le deschide această lucrare în spaţiul teologiei româneşti sunt subliniate de pr. Picu Ocoleanu: „Prezentul volum nu îşi propune să fie un compendiu de teologie palamită, ci mai curând un punct de focalizare de la care să se meargă mai departe în cercetarea teologică românească a operei sfântului. Aceasta este, în definitiv, logica după care a fost gândit simpozionul teologic al Facultăţii de Teologie din Craiova încă de la prima sa ediţie“ (p. 11). Primul studiu este semnat de IPS prof. dr. Irineu Popa, Mitropolitul Olteniei, făcând trimitere la „Experienţa tainică a luminii dumnezeieşti în mistica Sfântului Grigorie Palama“. Din această perspectivă, Sfântul Grigorie este considerat „un precursor al misticii isihaste şi un apărător al nevoitorilor în faţa raţionaliştilor şi filosofilor apuseni“ (pp. 17-18). Întreaga sa viaţă a aşezat-o sub semnul nevoinţelor duhovniceşti, fiind convins că omul nu se poate mântui „decât prin asceză şi prin experierea lucrărilor divine, ceea ce înseamnă că există o «unitate conglăsuitoare între Ortodoxie. Gândirea şi viaţa lui“ (pp. 18-19). În consecinţă, „lupta Sfântului Grigorie Palama şi biruinţa lui se înscriu în victoria Ortodoxiei împotriva raţionalismului occidental. În acest sens, sinoadele palamite au ca prim ecou biruinţa isihasmului contra ereziei ascunse sub chipul dreptei cinstiri de Dumnezeu, proferată de teologii catolici“ (p. 23).

În aceeaşi secţiune, alături de IPS Irineu Popa, îi putem regăsi şi pe: protos. Ignatie Trif, pe Cristinel Ioja („Vederea lui Dumnezeu ca premisă a îndumnezeirii omului în viziunea Sfântului Grigorie Palama“), pr. Mihai Himcinschi („Teologie şi iconomie la Sfântul Grigorie Palama. Filioque şi comunitatea trinitară în învăţătura palamită“), Corneliu-Dragoş Bălan („Teologia, între acceptarea învăţăturii palamite şi respingerea acesteia“) şi Fadi A. Georgi („Moartea ca expresie a antropologiei teocentrice în gândirea Sfântului Grigorie Palama“).

„Teologia şi filosofia Sfântului Dionisie Areopagitul“

Ultimul volum din această frumoasă colecţie a fost închinat „Teologiei şi filosofiei Sfântului Dionisie Areopagitul“. Cele două părţi (fiecare aşezată într-o carte distinctă: Theologia - Mistica - Philosofia şi Theologia - Mistica - Homiletica - Historia) însumează 398, respectiv 362 de pagini. Într-o notă comparativă, IPS Mitropolit Irineu aduce în actualitate o temă cu subiect incitant: „Dionisie Areopagitul, sfânt apostolic şi teolog contemporan“. În acest sens, Înaltpreasfinţia Sa abordează în special dimensiunea mistică a gândirii sale, arătându-l ca pe un adevărat învăţător al celor care caută şi doresc mântuirea. În concepţia sa, nevoitorul, „înainte de a pătrunde în întunericul divin, trebuie să se purifice de patimi şi să depăşească limitele raţiunilor, cuvintelor, imaginilor celor văzute şi celor nevăzute. În acest popas mistic, descrierea lui Dumnezeu şi a îngerilor este prezentată prin două tipuri de simboluri, numite asemănătoare şi neasemănătoare. Simbolurile neasemănătoare sunt antropomorfice şi paradoxale. Simbolurile asemănătoare Îl descriu pe Dumnezeu aşa cum este, potrivit atributelor divine“ (pp. 10-11).

Legat de următoarea apariţie, menţionăm că în perioada 25-27 iulie a anului trecut, ca o continuare a activităţilor academice ale Arhiepiscopiei Craiovei, a avut loc, cu binecuvântarea IPS Părinte Irineu, simpozionul naţional cu tema „Teologie şi mistică în opera Sfântului Chiril al Alexandriei“. Evenimentul a avut loc la Mănăstirea Tismana, prelegerile susţinute aici urmând a fi cât de curând publicate în cel de al IV-lea volum al colecţiei „Studia Theologica“.