De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Rânduiala Privegherii pentru Sfinții Împărați la Catedrala Patriarhală
La Catedrala Patriarhală au debutat în această seară, 20 mai, cu slujba Privegherii, evenimentele liturgice și duhovnicești dedicate hramului istoric al lăcașului de rugăciune de pe Colina Bucuriei, închinat Sfinților Mari Împărați și întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa, Elena. Slujba a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii.
În cuvântul de învățătură, ierarhul a prezentat activitatea sfinților ocrotitori ai Catedralei Patriarhale, subliniind modul în care ei au ajutat Biserica lui Hristos, aducând liniște și dezvoltare. „Sfântul Împărat Constantin cel Mare a pus capăt persecuțiilor și a dat libertate Bisericii lui Hristos. Tot el s-a îngrijit în legislația romană ca să nu mai fie batjocoriți locuitorii imperiului și mai ales cei care erau creștini. A purtat o grijă deosebită față de săraci, văduve și copiii orfani și a sprijinit împreună cu împărăteasa Elena familia creștină. Când a văzut că Biserica era tulburată de învățătura ereticului Arie din Alexandria, a adunat la Niceea 318 Sfinți Părinți, la cel dintâi Conciliu ecumenic la care au participat episcopi din toate părțile Europei cunoscute atunci și din Asia Mică, care au statornicit învățătura despre dumnezeirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, arătând că El este «Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat», «Lumină din Lumină», așa cum Îl mărturisim până astăzi în Simbolul de credință. În anul 321, Sfântul Împărat Constantin cel Mare a decretat duminica ziua Domnului, ziua Învierii Mântuitorului Iisus Hristos ca zi de odihnă în întreg Imperiul Roman, arătând prin aceasta dragostea lui față de creștini și mai ales iubirea sa față de Mântuitorul. Sfântul Constantin cel Mare a fost secondat în toată această lucrare frumoasă filantropică pentru Biserică și creștini de către sfânta sa maică, împărăteasa Elena, care a cercetat locurile sfinte de la Ierusalim. Aici, având bani de la fiul său, a zidit frumoase lăcașuri de închinare, dintre care unele rezistă până astăzi în locurile unde s-au petrecut cele mai multe minuni ale Mântuitorului”, a spus ierarhul.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale.