Rânduieli liturgice speciale de Bobotează

Anul acesta, sărbătoarea Botezului Domnului, cunoscută în popor sub numele de Bobotează, se prăznuieşte în ziua de luni, fapt care implică mai multe modificări în cadrul rânduielilor liturgice ce se oficiază în ajun şi în însăşi ziua praznicului.

Părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei patriarhale şi Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor, ne-a spus că, potrivit Tipicului cel Mare al Sfântului Sava cel Sfinţit, duminică, în ajunul Bobotezei, se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar luni, în ziua praznicului Botezului Domnului, se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Această rânduială specială se păstrează în anii când ajunul Bobotezei cade în zilele de sâmbătă sau duminică. În celelalte situaţii, când data de 5 ianuarie cade în zilele de luni până vineri, în această zi se săvârşeşte Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia praznicului, iar în ziua Bobotezei se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur. Ajunul Bobotezei, în orice zi a săptămânii ar cădea, este zi de post, la fel ca în ajunul Naşterii Domnului.

La Catedrala patriarhală din Bucureşti, pe 5 ianuarie va fi oficiată Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, în cadrul căreia se va face şi Sfinţirea cea mare a apei, după cum ne-a spus părintele arhimandrit Timotei Aioanei. Tot duminică, de la ora 16:00, va fi săvârşită slujba Vecerniei praznicului Bobotezei.

Luni, 6 ianuarie, la Catedrala patriarhală va fi săvârşită Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, în cadrul căreia se va face Sfinţirea cea mare a apei. Slujba Sfinţirii celei mari a apei se săvârşeşte de două ori pe an, în ajunul şi în ziua praznicului Bobotezei. Sfinţirea cea mare a apei se oficiază în ziua praznicului de regulă în afara bisericii, la un izvor sau la o apă curgătoare, unde au fost pregătite din timp o masă cu sfeşnice şi vase cu apă curată pentru a fi sfinţită. La finalul slujbei, când se cântă troparul şi condacul sărbătorii, credincioşii sunt stropiţi cu apa sfinţită. „Fiecare creştin ortodox trebuie să ia din Agheasma Mare de la Bobotează şi să o păstreze într-un vas curat şi la loc de cinste. Se gustă din aceasta pe nemâncate şi cu multă cuviinţă în zilele de ajunare şi de post sau la sărbători mari, după ce venim de la biserică, atunci când nu ne împărtăşim. Credincioşii gustă din Agheasma Mare timp de 8 opt zile în şir, începând din ajunul Bobotezei, până la încheierea praznicului, adică până la 13 ianuarie“, ne învaţă Catehismul Ortodox.