„Raţiunea luminată de darul credinţei este cea mai mare binecuvântare”

În Duminica a 2-a după Paşti (a Sfântului Apostol Toma), Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, a săvârşit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Floreşti, Protopopiatul Bârlad, informează Biroul de presă al episcopiei. 

Preasfinţia Sa a vorbit în cuvântul de învăţătură despre strădania fiecăruia de a înţelege credinţa şi despre prejudecăţile celor care afirmă că actul credinţei în Dumnezeu ar fi lipsit de raţiune.
Ierarhul a arătat că Domnul Hristos l-a încredinţat în mod special pe Toma de adevărul Învierii Sale tocmai pentru a risipi astfel de îndoieli:

„Dacă Dumnezeu ar fi vrut să fim bigoţi, încuiaţi la minte, cu siguranţă nu ar fi existat evenimentul întâlnirii lui Toma cu Hristos Cel înviat”.

Preasfinţia Sa a explicat faptul că Dumnezeu aşteaptă de la fiecare dintre noi, în primul rând, să fim sinceri, să Îl căutăm şi să Îi mărturisim inclusiv îndoielile noastre: „În popor, Toma este numit «cel necredincios». Este un apelativ nedrept. Toma nu a fost necredincios. L-am putea numi, mai degrabă, Toma «nelămuritul», cel care a avut curajul să le spună celorlalţi apostoli că el nu va crede că Domnul a înviat cu adevărat până ce nu Îl va vedea în carne şi oase. [...] Dumnezeu nu ne vrea falşi şi ipocriţi, să demonstrăm că avem o credinţă de monolit, intangibilă.

Vrea să fim sinceri cu noi înşine. Dacă avem îndoieli, să avem curajul să I le mărturisim. Numai în felul acesta, dacă mărturisim îndoiala pe care o avem cu privire la credinţă, putem să primim certitudinea ei.

Toma nu a trăit o criză de credinţă. Cei care trăiesc astfel de crize nu mai au nevoie să îşi lămurească anumite aspecte de care nu sunt siguri.

Pur şi simplu rămân în zona crizei de credinţă, se revoltă şi nu mai vor să meargă până la capătul drumului, unde pot primi certitudinea credinţei.

Aceştia sunt scepticii. Doar enunţă că se îndoiesc, că au clipe de ezitare, dar nu fac absolut nimic ca să le rezolve, să găsească o soluţie la aceste ezitări”.

Ierarhul Huşilor l-a numit pe Toma „patronul celor care vor să se informeze de la sursă”, insistând asupra faptului că credinţa adevărată se naşte din întâlnirea personală cu Dumnezeu: „Toma, «patronul celor care vor să se informeze de la sursă», a fost un om sincer. De aceea Biserica ni-l pune spre exemplu. Dumnezeu ne cere să fim oameni sinceri. Să Îi mărturisim îndoielile noastre cu privire la credinţă şi să căutăm să le rezolvăm. Sunt convins că Dumnezeu ne va învrednici şi ne va ajuta să trăim aceeaşi experienţă ca şi Toma. [...] O credinţă fără de raţiune, fără de pricepere înseamnă bigotism şi fundamentalism. O raţiune fără de credinţă înseamnă ateism şi nebunie a minţii. O raţiune luminată de darul credinţei este cea mai mare binecuvântare”.