Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Realitatea şi semnificaţia spaţiului

Realitatea şi semnificaţia spaţiului

Un articol de: Narcisa Balaban Urucu - 02 Oct, 2011

Simpozionul naţional "Dialogul dintre teologie, filosofie şi ştiinţă", cu tema "Realitatea şi semnificaţia spaţiului - abordare teologică, filosofică şi ştiinţifică" a avut loc, la sfârşitul acestei săptămâni, la Mănăstirea Caraiman, din judeţul Prahova. Întrunirea academică a fost corelată anul acesta cu şcoala de vară din cadrul proiectului internaţional "Cursuri de dialog între Ştiinţă, Religie şi Filosofie, din perspectivă ortodoxă", la care au participat profesori din învăţământul liceal, masteranzi şi doctoranzi.

 

La cea de-a patra ediţie a acestui simpozion, organizat de Patriarhia Română, în colaborare cu Universitatea Bucureşti şi Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, care a avut loc în perioada 29 septembrie - 2 octombrie, profesori, conferenţiari, lectori, asistenţi universitari, de la Universităţi din Bucureşti şi Iaşi au prezentat 23 de prelegeri care au argumentat, din perspectivă teologică, ştiinţifică şi filosofică, realitatea şi semnificaţia spaţiului. Toate prelegerile au adus idei originale, argumentate cu multă responsabilitate, pentru a păstra un duh de reciprocitate, respectiv de slujire eclesială şi exigenţă academică.

 

 

Vineri, 30 septembrie, în prima zi de lucru a simpozionului, cele două sesiuni de comunicări ştiinţifice i-au avut ca protagonişti pe: pr. dr. Costea Munteanu, de la Academia de Studii Economice din Bucureşti, pe prof. dr. Anton Carpinschi, de la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice din Iaşi, prof. dr. Gelu Bourceanu, de la Facultatea de Chimie a Univ. "Al. Ioan Cuza", prof. dr. Ştefan Trăuşan-Matu, de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Universitatea Politehnică Bucureşti, pr. pof. dr. Vasile Răducă şi pr. prof. dr. Nicolae Achimescu, de la Facultatea de Teologie "Justinian Patriarhul" din Bucureşti.

 

 

"Ştiinţă şi religie: sunt ele compatibile?"

 

 

Celelalte două sesiuni de comunicări ştiinţifice ale simpozionului au avut loc sâmbătă, 1 octombrie, în cadrul cărora a conferenţiat şi prof. dr. Mircea Dumitru, prorector al Universităţii Bucureşti, care a susţinut prelegerea intitulată "Ştiinţă şi religie: sunt ele compatibile?". "Pe căi mai complicate şi mai întortocheate, răspunsul la această întrebare, aşa cum îl văd eu, este afirmativ. Este posibil să găseşti o soluţie de compatibilizare între aceste forme ale spiritualităţii umane: ştiinţa şi religia. Pentru a dezambiguiza întrebarea de la care am pornit, ar trebui să găsim răspunsuri, şi în sine acestea ar fi proiecte vaste la întrebările: ce este religia, ce este ştiinţa, şi nu în ultimul rând ce este relaţia de incompatibilitate care apare în întrebare: dacă sunt sau nu ele incompatibile? Ce genuri de incompatibilitate există? Despre ce vorbim, despre contradicţii explicite între ele, între ştiinţă şi religie? Despre contradicţii implicite care pot fi scoase prin analiză conceptuală sau prin deducţie logică sau poate despre contradicţii care apar numai dacă acceptăm asumpţii prealabile care par să fie rezonabile şi plauzibile sau poate, de ce nu, despre improbabilitatea de-a putea susţine concomitent atât tezele fundamentale generale ale ştiinţelor naturii, aşa cum le cunoaştem astăzi, precum şi tezele şi dogmele credinţei religioase, teologiei?", a subliniat prorectorul Mircea Dumitru.

 

 

Pr. prof. dr. Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii "Justinian Patriarhul" a prezentat "Concepţia despre spaţiu în teologia Părintelui Dumitru Stăniloae", iar conf. dr. Adrian Lemeni a vorbit despre "Spaţiul - realitate a comuniunii întemeiate prin Logosul întrupat".

 

 

Tema ultimei sesiuni, cea de-a patra, "Spaţialitate şi orientatio: consideraţii ştiinţifice, fenomenologice şi teologice", a fost susţinută şi propusă spre dezbatere de asist. univ. dr. Sorin Mihalache, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloae" din Iaşi, care a prezentat-o din perspectivă ştiinţifică, prof. dr. Stefan Afloroaei, de la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice din Iaşi, care a creionat o imagine filosofică, şi de pr. prof. dr. Gheorghe Popa, prorector al Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi, care a argumentat tema sesiunii din perspectivă teologică.

 

 

Spaţiul eclesial şi spaţiul social

 

 

La şcoala de vară din cadrul programului internaţional, realizat de Centrul de Cercetare Interdisciplinară în Religie, Filosofie şi Ştiinţă, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi, în cooperare cu Centrul de Dialog şi Cercetare în Teologie, Ştiinţă şi Filosofie, Universitatea Bucureşti, cu susţinerea financiară a Fundaţiei "John Templeton din SUA, desfăşurate paralel cu lucrările simpozionului, în aceeaşi sală de conferinţe a Mănăstirii Caraiman, au fost prezenţi participanţii la simpozion, aşa cum la simpozion au fost prezenţi referenţii şi beneficiarii şcolii de vară. Aceasta s-a desfăşurat pe două secţiuni: "Spaţiul eclesial şi spaţiul social", respectiv "Creaţia - spaţiul edificării spirituale a omului".

 

 

La prima secţiune care a avut subtitlul "Modele de convieţuire socială şi cultivarea anumitor valori", s-au dat răspunsuri la întrebarea "Cum contribuie astăzi viaţa religioasă la solidaritatea socială şi la viaţa morală a comunităţilor?", prezentându-se perspective sociologice privind convieţuirea umană; perspective teologice, filosofice şi ale ştiinţelor sociale privind Atruismul vs Egoism; expresii ale comportamentelor altruist şi egoist şi posibile efecte sociale, într-o abordare etologică, filosofică, teologică şi sociologică privind lumea animală şi comunităţile umane; modele sociologice care cultivă altruismul; perspective critice în ceea ce priveşte umanismul religios şi umanismul secular; generozitatea şi gratitudinea, ca exigenţe ale împlinirii umanului. La prima secţiune a şcolii de vară au conferenţiat: pr. lect. dr. Dumitru Pintea, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, despre "Spaţiile facerilor divine", dr. Hrisanti Bulugea, profesor de religie, gradul I, care a făcut, pornind de la experienţe personale, câteva "Reflecţii privind spaţiul educaţional", şi Florin Caragiu, directorul Editurii Platytera din Bucureşti, care a susţinut expunerea cu titlul "Determinism, indeterminism şi liber arbitru. Dimensiunea teleologică a practicii".

 

 

Având în vedere generozitatea temei care a făcut titlul secţiunii, mai mulţi referenţi s-au înscris pentru a o argumenta. Astfel, au mai prezentat: conf. dr. Viorel Vizureanu, de la Facultatea de Filosofie din Bucureşti, care a vorbit despre "Dimensiunea socială a spaţiului în filosofia contemporană", conf. dr. Constantin Stoenescu, tot de la Facultatea de Filosofie din Bucureşti, care a susţinut expozeul cu titlul ""Cred că" şi "cred în" ca temeiuri ale cunoaşterii practice", şi pr. conf. dr. Daniel Benga, prodecanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, care a prezentat "Tipuri de spaţii teofanice". Prof. dr. Romulus Brâncoveanu, decanul Facultăţii de Filosofie din Bucureşti, a susţinut o prelegere despre "Egoism şi altruism. Dimensiuni morale", iar asist. univ. dr. Laurenţiu Gheorghe, de la aceeaşi facultate, a prezentat "Modele ale raţionalităţii - egoism raţional vs. altruism funcţional".

 

 

Creaţia - spaţiul edificării spirituale a omului

 

 

La a doua secţiune, care a avut ca subtitlu "Relaţiile dintre teorie şi practică în ştiinţele naturii şi în ştiinţele spiritului", prelegerile susţinute au căutat să dea răspunsuri la întrebarea "În ce raport se află astăzi cunoaşterea ştiinţifică şi cunoaşterea sapienţială?", fiind făcute cunoscute ipostaze ale atitudinii teoretice şi ale atitudinii practice în sfera vieţii religioase, filosofice şi ştiinţifice; cercetarea fundamentală în ştiinţă şi aplicarea ei în tehnică; relevanţa chestiunilor tehnice şi practice în societatea actuală; lumea virtuală şi provocările ei în viaţa reală. În cadrul acestei secţiuni au conferenţiat conf. dr. Dan Chiţoiu, de la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Socio-Politice din Iaşi, care a prezentat tema "Limbajul-limită despre realitate în isihasm şi fizica cuantică", dr. Horia-Costin Chiriac, cercetător al Academiei Române - filiala Iaşi, care a vorbit despre "Dinamica reprezentării spaţiului în religie şi ştiinţă: de la imaginal la imaginarul descriptiv", şi pr. prof. dr. Gheorghe Petraru, de la Facultatea de Teologie "Dumitru Stănoiloae" care a făcut câteva consideraţii privind spaţiul eclesial, ca împlinire şi unicitate.

 

 

Atât simpozionul naţional de religie, filosofie şi ştiinţă, cât şi scoala de vară s-au încheiat într-un duh de real dialog, exprimându-se dorinţa ca la anul să se reia această experienţă, ca aceste două activităţi academice, care cultivă, de altfel acelaşi scop, să fie corelate. Duminică s-a oficiat Sfânta Liturghie cu participarea celor care au susţinut, prin comunicări ştiinţifice sau prezenţă, cea de-a patra ediţie a simpozionului şi şcoala de vară.