Regăsirea vechilor rădăcini în pământ gorjenesc

Tradiţia, spiritualitatea şi folclorul gorjenesc se regăsesc aşezate într-un frumos rezumat printre valoroasele exponate ale muzeului din Curtişoara. Aici vizitatorul are şansa să vadă pe viu minunile şi acurateţea unei entităţi, desprinse dintr-o moştenire de sute de ani de istorie populară.

Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara face parte din impresionantul tezaur de civilizaţie şi cultură populară tradiţională pe care judeţul Gorj l-a dăruit cu multă generozitate ţării. Se întinde pe o suprafaţă de peste zece hectare şi conţine obiecte etnografice, piese de mobilier ţărănesc, costume populare gorjeneşti, obiecte din gospodăriile de altădată, toate inestimabile prin valoarea lor patrimonială. A fost înfiinţat în perioada 1968-1975 şi s-a coagulat în jurul unei părţi a domeniului familiei Cornoiu, moştenitoare a Culei construită la începutul secolului al XVIII-lea, actualmente cea mai mare şi mai bine conservată construcţie de acest tip din Oltenia.

Din decor mai fac parte şi două sfinte biserici, foarte vechi, admirate de turişti pentru frumuseţea lor rustică. Prima dintre ele, închinată Sfântului Ioan Botezătorul, a fost ctitorită în 1821 de Bălaşa Cornoiu, iar cea de a doua, cu hramul "Sfinţii Arhangheli", a fost temeluită de membrii familiei Tătărescu, în anul 1896, la Poiana Rovinari. A fost strămutată aici în anul 2002.

Cula de la Curtişoara, istorie şi arhitectură

Piesa de rezistenţă a acestui loc este fără îndoială deja celebra Culă de la Curtişoara. A fost clădită în primul pătrar al secolului al XVIII-lea. Construcţia are la parter pivniţă, unde odinioară se afla şi o fântână, folosită în timp de asediere, cămară, cuhnie şi două etaje. La faţada ultimului etaj se află un cerdac spaţios, cu splendide coloane şi arcade. Uşa de la intrare este meşteşugită din lemn masiv de stejar, bine ferecat, iar legătura cu părţile superioare se realizează printr-o scară interioară. Încăperile adăpostesc o splendidă şi originală expoziţie. Aici pot fi admirate: obiectele mici din lemn, oalele mari, vasele de ceramică lucrate în centrele tradiţionale gorjeneşti, tradiţionalele scoarţe şi ţesături de interior, precum şi frumoasele şi originalele costume populare caracteristice zonei.

Toate exponatele de la Curtişoara îl transpun pe vizitator într-o lume autentică, plină de tradiţii, obiceiuri şi spiritualitate. Casele provin din cele mai cunoscute localităţi ale Gorjului (Ţicleni, Bălăneşti, Găleşoaia, Cărbuneşti-sat, Tismana, Pârâu-Pripor, Baia de Fier, Bumbeşti-Jiu, Brădiceni) şi sunt ridicate din bârne. Cele mai vechi dintre ele au un singur nivel, fără etaj, cu pridvor deschis în faţă şi o singură încăpere. Altele se evidenţiază printr-un interior bogat, împodobit cu scoarţe şi ţesături, cu piese tradiţionale de mobilier din lemn, între care lada de zestre este nelipsită.

Pentru cei care doresc să cunoască partea cea mai intimă a celui mai pitoresc judeţ din Oltenia, Curtişoara poate îndeplini pentru început rolul celui mai concentrat rezumat al tradiţiilor şi spiritualităţii populare gorjene.