Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri „Religia în şcoala românească de azi. Exigenţe, probleme şi perspective“

„Religia în şcoala românească de azi. Exigenţe, probleme şi perspective“

Un articol de: Narcisa Balaban Urucu - 08 Noi, 2007

▲ Aceasta a fost tema consfătuirii metodice cu profesorii de religie din municipiul Bucureşti şi din judeţul Ilfov care a avut loc, ieri, în Aula Patriarhiei ▲ La eveniment au participat şi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ai inspectoratelor şcolare Bucureşti şi Ilfov, precum şi reprezentanţi în domeniu din cadrul Patriarhiei Române şi Arhiepiscopiei Bucureştilor ▲

În Aula Palatului Patriarhiei a avut loc ieri, 7 noiembrie, întâlnirea profesorilor de religie din Arhiepiscopia Bucureştilor. Manifestarea s-a desfăşurat cu binecuvântarea şi în prezenţa PF Părinte Daniel, Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR). Tema întrunirii, „Religia în şcoala românească de azi. Exigenţe, probleme şi perspective“, a fost dezbătută de aproximativ 300 de profesori de religie din şcolile din Arhiepiscopia Bucureştilor. La eveniment au participat reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ai inspectoratelor şcolare Bucureşti şi Ilfov, precum şi reprezentanţi în domeniu din cadrul Patriarhiei Române şi Arhiepiscopiei Bucureştilor.

În cadrul întâlnirii de ieri s-a prezentat realitatea existentă în ceea ce priveşte religia, dar, totodată, s-a prezentat şi un raport general al activităţilor didactice la disciplina religie din municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, pe anul şcolar 2006-2007, precum şi perspectivele privind anul şcolar 2007-2008.

Statistici privind învăţământul religios

În deschiderea evenimentelor, pr. Alexandru Gherasim, consilier pe Sectorul învăţământ şi relaţii cu tineretul în cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor, a explicat actualitatea şi importanţa temei de discuţie. În continuare, pr. prof. Gheorghe Dogaru, inspector de specialitate la disciplina religie în cadrul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, a prezentat o serie de statistici privind învăţământul religios în şcolile din Bucureşti, din anul şcolar 2006-2007. Astfel, în anul şcolar precedent, religia a fost predată de 610 cadre didactice. „La capitolul «probleme», constatăm o mare migraţie a profesorilor de religie, iar lucrul acesta este cauzat de faptul că mulţi profesori de religie, în general suplinitorii, folosesc catedra de religie ca pe un loc de muncă de scurtă durată, şi apoi îşi caută serviciu în altă parte, nefiind mulţumiţi de ceea ce le oferă învăţământul românesc astăzi“, a precizat pr. Dogaru.

O altă problemă subliniată de acesta este asigurarea materialului didactic: manuale, programe şcoalare, amenajare de laboratoare şi cabinete de religie, înfiinţarea de capele în licee. „S-au înfiinţat cabinete de religie şi capele şi pot spune că, la ora actuală, în afară de ceea ce numim capele în incinta şcolilor, avem o capelă care este o biserică, la Liceul bilingv «Decebal». Printre probleme generale amintesc perfecţionarea continuă a cadrelor didactice. La ora actuală, dintre cei 610 profesori, 280 de profesori sunt cu gradul definitiv, 90 de profesori cu gradul didactic II, 39 de profesori cu gradul didactic I şi 5 cu doctoratul“, a mai spus pr. Dogaru.

Raportul general din partea Inspectoratului Şcolar judeţean Ilfov a fost prezentat de dl. inspector Vasile Bogus. Acesta a precizat că în anul şcolar precedent s-a avut în vedere „reînţelegerea conceptului de lecţie“ - referindu-se la conceptul de lecţie ca proces, la structurarea ei din perspectiva obiectivelor -, reconsiderarea relaţiei profesor-elev şi a rolului profesorului în lecţie, a raportului formativ şi informativ şi a modelării elevului în sensul finalităţii scontate, respectiv al formării caracterului său moral şi religios.

La consfătuirea de ieri a fost prezent şi prof. Ion Cornaciu, inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar al judeţului Ilfov, care a vorbit despre importanţa religiei în şcoli, precum şi despre perspectivele acestei discipline.

Profesorul de religie, un misionar şi un catehet

Prof univ. Vasile Timiş, inspector şcolar general pentru disciplina religie, în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, a subliniat că în ceea ce priveşte educaţia religioasă, trebuie să observăm valenţele şi implicaţiile religioase astăzi, în România şi în Europa. Dl. Timiş l-a numit pe profesorul de religie un misionar şi un catehet pentru toate celelalte categorii sociale şi în special pentru părinţii elevilor. „Când vorbim despre educaţia religioasă, în primul rând cred că trebuie să ne gândim la valenţele ei misionare. Cred că din această perspectivă, profesorul de religie este mai mult decât un simplu laic ce se ocupă cu educaţia religioasă. Cred că este un profesor, pe de o parte, şi în egală măsură, eu îl văd ca un misionar şi ca un om ce face parte din structurile misionare ale Bisericii noastre şi ale oricărei alte activităţi“, a menţionat prof. Vasile Timiş.

Sectorul Învăţământ al Patriarhiei Române a fost reprezentat de pr. profesor Nicu Octavian, consilier patriarhal, care a subliniat câteva dintre preocupările conducerii superioare bisericeşti, a Comisiei Teologice şi Liturgice a Sf. Sinod şi a Sectorului Învăţământ, care coordonează aceste activităţi, precum şi câteva preocupări legate de continua şi permanenta îmbunătăţire a predării religiei în şcoală şi a statutului profesorului de religie în contextul învăţământului românesc.

Reintroducerea religiei în şcoli - „cea mai mare realizare de după Revoluţie“

În final, PF Părinte Daniel, Patriarhul BOR, Locţiitor de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, a subliniat importanţa orei de religie în şcoli, precizând că este „cea mai mare investiţie spirituală pe termen lung“: „Noi am spus de mai multe ori că cea mai mare realizare de după Revoluţie este tocmai reintroducerea orei de religie nu numai ca o reparaţie morală, ci şi pentru formarea religioasă. Noi nu vedem imediat rezultatul, dar dacă am trăi timp de 4-5 generaţii, am vedea efectul bun al religiei şi câtă lumină aduce ea în societate şi în familie“.

De asemenea, Patriarhul BOR a subliniat necesitatea existenţei orei de religie, atât din punct de vedere cultural şi educaţional, cât şi moral-spiritual. În acest context, Prea Fericirea Sa a vorbit celor prezenţi despre modul în care trebuie să fie percepută ora de religie: „Ora de religie e considerată pentru noi ca o necesitate culturală, educaţională. Într-o ţară în care vezi cruci pe drum, icoane, biserici, mănăstiri, nu poţi să ai cultură generală completă dacă nu cunoşti ce însemnează şi ce a însemnat religia în viaţa poporului român. Mai mult decât atât, este o necesitate moral-spirituală şi misionară predarea orei de religie, pentru că formează pe tinerii creştini. Nu putem ca pe un copil botezat să-l lăsăm fără hrana spirituală a unei educaţii creştine. Ora de religie trebuie să fie un izvor de lumină şi de bucurie. Nu trebuie terorizaţi copiii şi tinerii cu acumularea de cunoştinţe şi nu trebuie evaluaţi numai după mulţimea cunoştinţelor acumulate, ci şi după entuziasmul, dragostea şi pasiunea pentru credinţă şi pentru Biserică. Trebuie ca ora de religie să-i schimbe comportamentul, să-l înveţe pe copil să trăiască în bucuria prezenţei lui Hristos, în bucuria familiei, ca dar al lui Dumnezeu, şi în societate, ca una binecuvântată de Dumnezeu“.