▲ Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit Nifon al Târgoviştei, Exarh Patriarhal pentru relaţiile Patriarhiei Române cu instituţiile creştine internaţionale şi cu instituţiile europene, a ţinut joi, 8 mai, un briefing de presă la Patriarhia Română, în legătură cu întâlnirea la care a participat la Bruxelles ▲
Întors de la dialogul informal, care a avut loc pe 5 mai, la sediul Comisiei Europene din Bruxelles, la iniţiativa preşedintelui Comisiei Europene, domnul José Manuel Barroso, la care au participat aproximativ 20 de reprezentanţi ai creştinismului, iudaismului şi islamismului din Europa, IPS Nifon a evidenţiat la început faptul că dl Barroso a arătat în discursul de deschidere că Bisericile şi religiile au fost prea mult plasate la periferia societăţii. „Domnul Barroso a vrut să arate importanţa deosebită pe care Bisericile o au în societatea noastră de azi, căci staticienii şi sociologii au constatat următorul aspect: comunităţile religioase au priză reală la popor. Acest lucru se întâmplă la toate nivelurile sociale şi, prin urmare, instituţiile europene centrale trebuie să facă totul pentru a le încuraja să intre în dialog, mai întâi între ele, şi în al doilea rând cu instituţiile europene“, a spus IPS Arhiepiscop Nifon.
„Nu trebuie să ne temem de dialog“
În continuare, reprezentantul Patriarhiei Române la această întâlnire a menţionat că, în cadrul discuţiilor dintre forurile europene şi reprezentanţii religioşi prezenţi, s-a arătat o importanţă deosebită rolului pe care religiile îl pot avea în promovarea, concilierea, reconcilierea şi comunicarea valorilor europene.
Referindu-se la schimbările climatice care au făcut subiectul discuţiilor de la Bruxelles, IPS Nifon a precizat că acestea sunt şi rodul dorinţelor nestăpânite ale oamenilor, de a trăi cât mai bine. „Poluarea naturii înseamnă o încercare de distrugere a creaţiei lui Dumnezeu. În această privinţă, toţi reprezentanţii au fost în consens. S-a accentuat foarte mult faptul că încălzirea globală sau schimbările climatice nu sunt altceva decât un rezultat al dezvoltării economice, bazată pe o dezvoltare haotică, în sensul unui consumerism exagerat, pentru că toată lumea doreşte un nivel de trai ridicat, din punct de vedere economic şi social“, a mai spus Arhiepiscopul Târgoviştei.
A doua temă de discuţii a întâlnirii din Belgia, care este în strânsă legătură cu tema centrală, a fost promovarea dialogului intercultural, interreligios şi confesional. Referindu-se la acest aspect, Exarhul Patriarhal a menţionat: „Ei pun un accent deosebit pe dialogurile interculturale şi interreligioase. Nu trebuie să ne temem de dialog şi nici să-l evităm. Noi suntem siguri pe valorile pe care le apărăm, iar aceste întâlniri sunt un mare prilej misionar de a ne transmite valorile noastre ortodoxe. În dialogul intercultural şi interreligios, nu trebuie să avem teama că ne pierdem identitatea. Cu cât ne păstrăm, apărăm şi afirmăm identitatea, avem şansa de a ne face cunoscuţi celorlaţi. Aceasta este o mare şansă, pe care nu trebuie să o pierdem“.
„Interculturalitatea înseamnă şi interreligiozitate“
IPS Nifon a precizat că întâlnirea de la sediul Comisiei Europene a fost însoţită şi de scopuri concrete, arătându-se interesul pentru dezvoltarea unor proiecte comune, în vederea unei mai bune cunoaşteri şi comunicări cultural-religioase. „Foarte mulţi cunosc numai lucruri generale, dar nu cunosc mecanismele prin care funcţionează şi în ce măsură noi, ca popor ortodox, putem să răspundem acestor solicitări. Am semnalat la această întâlnire faptul că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, anul trecut, a fixat drept temă pentru conferinţele preoţeşti pe 2007 tocmai problema şi principiile integrării europene, şanse şi provocări, temă care a stârnit interesul participanţilor“, a continuat IPS Nifon, care a subliniat apoi că discuţiile bazate pe faptul că 2008 este anul dialogului intercultural au evidenţiat în final că interculturalitatea înseamnă, prin implicaţie, şi interreligiozitate, pentru că religia totdeauna promovează cultura, iar creştinismul a pus baza civilizaţiei şi culturii europene.
Discuţiile de final ale întâlnirii de la Bruxelles au pus în vedere faptul că astfel de reuniuni trebuie continuate, pentru o mai bună cunoaştere şi colaborare pe diverse proiecte, în vederea rezolvării sau ameliorării crizei ecologice în care ne aflăm.
.jpg)
