Retrospectivă a primului semestru în Arhiepiscopia Dunării de Jos

Membrii Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Dunării de Jos s-au întrunit în şedinţă de lucru în perioada 12-13 iulie 2013, la Galaţi. În cadrul şedinţei, prezidată de Înaltpreasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, s-a făcut o analiză retrospectivă a activităţilor eparhiei în semestrul I al anului 2013. Un loc important în cadrul dezbaterilor l-a constituit problema familiei creştine. De asemenea, s-au trasat principalele direcţii pentru pregătirea, demararea şi dinamizarea catehezei pentru adulţi la parohii prin programul „Calea mântuirii“.

Evenimentele au debutat în ziua de cinstire a sfintei icoane a Maicii Domnului „Prodromiţa“ de la Muntele Athos, cu participarea membrilor Permanenţei Consiliului eparhial şi a preoţilor protoierei la Sfânta Liturghie, oficiată în Catedrala arhiepiscopală din Galaţi, în prezenţa chiriarhului Dunării de Jos, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Casian. La finalul Sfintei Liturghii, a fost săvârşit Acatistul Maicii Domnului „Prodromiţa“, în faţa icoanei replică fidelă aflată în patrimoniul sacru al Eparhiei Dunării de Jos.

Adresându-se preoţilor şi credincioşilor prezenţi, Înaltpreasfinţia Sa a arătat că „cinstirea icoanei Maicii Domnului făcătoare de minuni Prodromiţa de la Sfântul Munte Athos în toată Biserica noastră este evidenţiată şi în Arhiepiscopia Dunării de Jos. În anul 1863, Sfânta Icoană, înainte de a pleca pe Dunăre spre Muntele Athos, a fost primită cu mare evlavie în oraşul Galaţi, toată noaptea fiind săvârşită priveghere la Biserica «Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena» din municipiu, unde s-a petrecut şi o minune: un zugrav necredincios a căutat să oprească poporul de la cinstirea icoanei, icoana s-a întunecat, iar zugravul s-a transfigurat. Din denigrator a devenit cel mai mare mărturisitor. De la 1898, datorită elevului cadet Neagu Costache de la Comisiunea Europeană a Dunării de la Sulina, beneficiem de o copie fidelă a icoanei Prodromiţa, zugrăvită în Sfântul Munte Athos pentru Episcopia de Galaţi, aşa cum se numea atunci“.

Analiză la nivel educaţional, economic şi social-filantropic

În data de 13 iulie, şedinţa Consiliului eparhial a început prin vizita membrilor la şantierul vechiului Palat episcopal din Galaţi, unde Arhiepiscopia Dunării de Jos a demarat ample lucrări de construcţie în cadrul proiectului „Consolidarea, reabilitarea şi modernizarea Palatului episcopal - Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos“.

Necesitatea lucrărilor de consolidare, restaurare şi modernizare derivă din gradul avansat de deteriorare a edificiului, construit în perioada 1897-1900 şi clasificat ca monument istoric.

Consolidarea, reabilitarea şi amenajarea clădirii Palatului episcopal vor permite ca activitatea desfăşurată în prezent - aceea de muzeu - să continue prin Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos.

De asemenea, a fost vizitat Depozitul de icoane, carte veche şi obiecte de patrimoniu amenajat în interiorul Centrului eparhial.

Lucrările propriu-zise, atât ale Permanenţei, cât şi ale Consiliului eparhial, au avut loc în Sala „Episcop Chesarie Păunescu“ din incinta Centrului eparhial. În cadrul dezbaterilor au fost analizate şi evaluate rezultatele finale cu privire la recensământul populaţiei din anul 2011 şi situaţia confesională din România, cu referire concretă la teritoriul canonic al Eparhiei Dunării de Jos. În acest context a fost prezentat documentul-program pastoral-social elaborat de Cancelaria Sfântului Sinod, intitulat „Metode şi mijloace de întărire a pastoraţiei la nivel local (eparhial), regional (mitropolitan) şi naţional“.

Un loc important în cadrul dezbaterilor l-a constituit problema familiei creştine, mult atacată în ultima perioadă, insistându-se asupra necesităţii continuării şi intensificării programelor eparhiale şi parohiale în vederea conştientizării şi apărării instituţiei familiei naturale şi tradiţionale.

Sub aspect educaţional, au fost analizate rezultatele, la nivel eparhial, ale programelor catehetice naţionale: „Hristos împărtăşit copiilor“, „Alege şcoala!“ sau „Bucuria de a fi creştin“, şi s-au creionat principalele direcţii pentru pregătirea, demararea şi dinamizarea catehezei pentru adulţi la parohii prin programul „Calea mântuirii“. Totodată a fost reafirmată importanţa religiei în şcoli şi necesitatea pregătirii unor cadre didactico-catehetice competente.

Sub aspect economic a fost analizată situaţia preoţilor şi a parohiilor aflate în zone de risc social şi s-a hotărât amplificarea solidarităţii interparohiale prin continuarea programului de înfrăţire a parohiilor. De asemenea, s-a constatat că din fondurile filantropice eparhiale au fost susţinuţi financiar 19 preoţi cu 4 sau mai mulţi copii sau preoţi care slujesc în parohii cu risc social, suma totală ridicându-se, la finalul semestrului I al anului 2013, la 34.200 lei.

Din punct de vedere social-filantropic, s-a remarcat creşterea numărului de asistaţi în centrele sociale din Eparhia Dunării de Jos şi s-a apreciat râvna slujitorilor bisericeşti pentru ajutorarea persoanelor defavorizate, prin realizarea de colecte materiale şi financiare, suma filantropică pentru semestrul I al anului 2013 ridicându-se la 2.360.282 lei, distribuiţi unui număr de 44.050 de beneficiari.

În cadrul dezbaterilor au fost semnalate diverse aspecte punctuale, de ordin liturgic, pastoral, misionar, educaţional şi filantropic, ce au caracterizat activitatea parohiilor şi a mănăstirilor Arhiepiscopiei Dunării de Jos, în contextul anului 2013, an dedicat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, insistându-se asupra necesităţii continuării la parohii a colectei pentru construcţia Catedralei Mântuirii Neamului.

De asemenea, responsabilii sectoarelor din Administraţia Eparhială au prezentat sinteza activităţii spiritual-liturgice, pastoral-misionare, cultural-educaţionale şi social-filantropice din primul semestru al anului 2013, alcătuită pe baza dărilor de seamă primite de la protoierii.

Pe ordinea de zi s-au aflat şi alte probleme, precum reinventarierea şi conservarea obiectelor de patrimoniu, măsuri privind protejarea patrimoniului mobil şi imobil existent, precum şi grija faţă de lăcaşurile de cult, casele parohiale şi cimitirele ortodoxe, totodată propunându-se alcătuirea unei fişe parohiale.