Revista „Renaşterea“ pe luna septembrie

A apărut ultimul număr al Revistei „Renaşterea“, cel din luna septembrie. Publicaţia editată de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului conţine în paginile sale articole ce prezintă bogatele activităţi din cadrul eparhiei, studii şi articole de reflecţie pe marginea unor teme de spiritualitate creştină. Revista cuprinde şi un supliment, intitulat „Filocalia“, al Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi Români, filiala Cluj.

În numărul din luna septembrie, al Revistei „Renaşterea“, pe prima pagină este articolul semnat de Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, intitulat „Apărători şi mărturisitori ai credinţei“, cu privire la Sfinţii Năsăudeni, de la al căror martiriu se împlinesc 250 de ani. „Şi nu oricând, ci acum când, pe tărâm universal, lumea îşi aduce aminte că, în urmă cu 1700 de ani, Sfântul Împărat Constantin emitea Edictul de la Milano, prin care creştinii deveneau liberi să-şi mărturisească credinţa. Or, cei patru martiri năsăudeni, Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu, şi-au dat viaţa tocmai pentru libertatea de mărturisire a credinţei lor ortodoxe în vremuri grele“, arată IPS Mitropolit Andrei, amintind că „aceştia, prin stăruinţa Mitropolitului de pioasă amintire Bartolomeu Anania, au fost canonizaţi de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa de lucru din 22 noiembrie 2007, iar pe 11 mai 2008, a treia Duminică după Paşti, în Salva, pe «Mocirlă» - locul pătimirii lor -, hotărârea a fost proclamată public“.

Astfel, „în acest an omagial, începând cu 10 mai 2013, când a avut loc şi minunata sfinţire a bisericii Mănăstirii Salva, a fost prevăzută organizarea mai multor activităţi şi evenimente comemorative: ridicarea unui monument memorial în parcul Năsăudului, resfinţirea pe 22 septembrie a bisericii din Telciu şi o liturghie solemnă în Bichigiu, pe 12 noiembrie“.

IPS Mitropolit Andrei, în articolul închinat amintirii martiriului Sfinţilor Năsăudeni, arată că există o strânsă legătură între credinţa sufletului şi viaţa neamului românesc. „Aşa se face că Biserica noastră Ortodoxă a devenit şi aşezământ naţional, iar viaţa noastră ca neam s-a clădit pe piatra nezdruncinată a credinţei religioase. Această legătură sfântă explică taina trecutului nostru şi a supravieţuirii ca neam. Poporul român, înconjurat adesea de vrăjmaşi nenumăraţi şi puternici, poate spune dimpreună cu Proorocul David: «de n-ar fi fost legea Ta gândirea mea, atunci aş fi pierit întru necazul meu» (Psalmul 118, 92). De aceea, cel mai vechi, cel mai sfânt şi cel mai de folos aşezământ al neamului nostru, din toate vremurile, rămâne Biserica Ortodoxă. Fiinţa noastră s-a ţesut în jurul sfintelor altare“.

Cronici ale evenimentelor

În acest număr, din luna septembrie, mai semnează Paul Siladi un articol intitulat „Avva Achilas şi logica dragostei“, Alexandru Nemoianu - „O ispită“, la rubrica „Tableta lunii septembrie“, Nicolae Turcan - „Ipocrizie şi înţelepciune“, Pr. Bogdan Ivanov - „Paşi pe un drum al dialogului ecumenic între Cluj şi Württemberg“, Aurel Sasu - „Omul bun şi pomul copt“, la rubrica „Breviter“, Mircea Gelu Buta - „Viaţa ca martiriu“, Răzvan Perşa - „Pentru o îngrijire paliativă creştină. Forme liturgice pentru alinarea spirituală a bolnavilor“, Dacian But Capuşan - „Activităţi recente ale Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca“, Mircea Popa - „Roman Ciorogariu în corespondenţă cu Nicolae Ivan“, la rubrica „Documentar“, Pr. Florin-Cătălin Ghiţ - „«Copiii Maicii Domnului» din Parohia Feiurdeni“. De asemenea, sunt prezentate cronici la evenimentele importante din viaţa Bisericii, care au avut loc pe parcursul lunii precedente, precum şi de la evenimentele organizate pentru tineri.

Revista „Renaşterea“ a apărut la Cluj-Napoca în octombrie 1919 cu numele „Foaia bisericească“. A reapărut la 1 septembrie 1923, din iniţiativa ierarhului Nicolae Ivan, episcop titular al nou înfiinţatei Episcopii Ortodoxe a Clujului. Din 1993, anul instalării vrednicului de pomenire Bartolomeu, ca arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului, revista „Renaşterea“ s-a îmbogăţit ca formă şi conţinut, între temele abordate fiind cele de teologie, spiritualitate, cultură creştină.