Richard Swinburne a conferenţiat la Sibiu

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna“ in Sibiu a găzduit un eveniment  academic de marcă pentru cetatea transilvană şi pentru întregul mediu cultural din ţară. Profesorul Richard Swinburne de la Universitatea din Oxford a susţinut o prelegere despre natura umană, din perspectiva filosofiei analitice.

Prelegerea renumitului filosof creştin, convertit în anii '90 la Ortodoxie, a avut loc în cadrul unei serii de manifestări academice intitulate „Europa şi transdiciplinaritatea. Sensul proiectului European din perspectivă cultural, religioasă şi lingvistică“.

Aceste manifestări cultural-academice au fost organizate de Institutul de Studii Pluri - Inter - şi Transdisciplinare din Sibiu, condus de lect. univ. dr. Vasile Chira de la Facultatea de Teologie, în parteneriat cu Universitatea „Lucian Blaga“ din oraş, Biblioteca „ASTRA“, Consiliul Judeţean şi alte instituţii in ţară şi străinătate.

Evenimentul a debutat miercuri, 5 iunie, în Aula „Avram Iancu“ a Facultăţii de Litere şi Arte, când oaspetele de la Oxford a fost întâmpinat de reprezentanţii universităţii sibiene şi a susţinut o prelegere despre „Problema răului“.

În a doua zi a manifestărilor, Aula „Mitropolit Ioan Meţianu“ a fost arhiplină de cadre didactice, preoţi, profesori, studenţi şi oameni de cultură din Sibiu, veniţi pentru a-l audia pe renumitul gânditor de la Oxford. Mesajul de întâmpinare a fost rostit de decanul Facultăţii de Teologie, pr. prof. univ. dr. Aurel Pavel, iar, mai apoi, biografia, preocupările de cercetare şi opera vastă ale filosofului Richard Swinburne au fost prezentate de pr. prof. univ. dr. Dorin Oancea.

„Profesorul Richard Swinburne este unul dintre importanţii reprezentanţii ai filosofiei analitice contemporane, într-o variantă creştină, foarte puţin obişnuită şi de aceea cu atât mai interesantă. Şi-a început studiile ca teolog, apoi a continuat cu studii de filosofie a ştiinţei, fiind convins că mesajul creştin trebuie neapărat tradus într-un limbaj accesibil lumii contemporane, sensibilă pe de-o parte la progresul ştiinţific, iar pe de altă parte la o anumită formulă filosofică ce receptează acest mesaj ştiinţific, adică filosofia analitică. La 10 ani de la terminarea studiilor de teologie, a început să traducă mesajul creştin, într-un limbaj propriu filosofiei analitice, atacând problem de maximă urgenţă în societatea modernă, cum ar fi relaţia dintre credinţă şi raţiune, relaţia dintre dovadă şi cunoaştere şi multe alte teme pe care noi le asociem teologiei fundamentale sau filosofiei religiei, dar toate într-un limbaj anglosaxon“,  a subliniat părintele Dorin Oancea.

Trup şi suflet în teologia răsăriteană

Prelegerea profesorului Richard Swinburn a fost precedată de o prezentare a pr. conf. univ. dr. Nicolae Moşoiu de la Facultatea de Teologie din Sibiu, intitulată „Aisthesis noera - reliefarea dimensiunii noetice a misticii răsăritene“. Lucrarea părintelui Moşoiu a cuprins  elemente patristice şi dogmatice de antropologie răsăriteană şi a fost un preambul a conferinţei susţinute de profesorul britanic, pe care părintele Moşoiu l-a audiat la Facultatea de Teologie din Oxford, în timpul perioadei de studii. Profesorul de Teologie Dogmatică a prezentat pe scurt relaţia ontologică dintre trup şi suflet şi importanţa acestei legături indisolubile pentru teologia ortodoxă.

„Nous-ul, mintea este darul special prin care omul poate ajunge la unirea mistică a sa cu Dumnezeu. Pentru Clement Alexandrinul, mintea este un element dumnezeiesc şi o esenţă foarte pură. Origen considera că Dumnezeu este Inteligenţă, iar Clement îi urmează pe Filon şi pe clasici, vorbind despre ierarhia aisthesis-logos-nous. El face uz de această schemă în comentariul la Cartea Proverbelor. Primul, însă, care a folosit idea de simţuri duhovniceşti este Origen. Acesta a dezvoltat doctrina despre aisthesis, despre simţire“, a evidenţiat părintele Moşoiu.

Substanţa fizică şi mentală

Miezul evenimentului academic de la facultatea şaguniană l-a constituit prelegerea lui Richard Swinburne. Într-un limbaj strict conceptual, la un nivel elevat, profesorul de la Oxford a vorbit despre „Natura umană: trup şi suflet“, tratând concepte filosofice precum substanţă, proprietate, eveniment, etc., într-o abordare personală.

„Există în realitatea noastră fizică o sumă întreagă de minuscule realităţi care pot fi înlocuite, dar care nu ne modifică identitatea. În ciuda faptului că s-au modificat aceste  componente fizice, identitatea noastră trebuie să rezide într-o altă parte a persoanei,  independentă de aceste transformări, adică în substanţă mentală, ce oferă persoanei identitatea sa. Supravieţuirea părţii non-fizice este absolut necesară pentru supravieţuirea mea ca persoană (…). Sufletul meu este o parte esenţială a persoanei mele, iar supravieţuirea acestuia este necesară şi suficientă pentru mine ca să supravieţuiesc. Dar nu trebuie să am un creier şi un corp pentru a exista? În lumea prezentă, aşa cum funcţionează lucrurile din punct de vedere fizic, este absolut necesar. Sufletul există şi funcţionează doar într-un corp cu un creier funcţional, dar metafizic este absolut necesar? Nu există o incompatibilitate în a presupune că atunci când legăturile sufletului cu un corp sunt rupte total şi instant, dar am în continuare gânduri şi sentimente, pot învăţa multe despre lume fără să am o substanţă corporală“, a spus Richard Swinburne.

Participanţii la prelegerea profesorului Swinburne au avut posibilitatea să-i adreseze întrebări referitoare la cele prezentate şi să achiziţioneze o parte dintre lucrările sale, traduse în limba română. Dintre acestea amintim: „Există Dumnezeu?“, „Credinţă şi raţiune“, „Providenţa şi problema răului“ şi „Minte, timp şi dovezi“.