Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Rugăciune adusă lui Dumnezeu cu stâlpări și ramuri verzi

Rugăciune adusă lui Dumnezeu cu stâlpări și ramuri verzi

Galerie foto (15) Galerie foto (15) Știri
Un articol de: Marius Nedelcu - 25 Aprilie 2016

Pentru al nouălea an consecutiv, sute de preoţi şi mii de credincioşi din Capitală au prevestit sâmbătă, 23 aprilie, Intrarea Domnului în Ierusalim. Aceştia s-au rugat şi s-au pregătit duhovniceşte pentru această sărbătoare în cadrul Pelerinajului de Florii. Credincioşii şi slujitorii au mers în procesiune pe străzile Bucureştiului, de la Mănăstirea Radu Vodă până la Catedrala Patriarhală, unde au fost binecuvântaţi de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a spus în cuvântul de învăţătură că Biserica este singura care aduce în această lume agitată şi confuză pacea lui Hristos şi lumina Învierii Sale.

Bucuria, lumina şi pacea din Ierusalimul Ceresc „sunt prevestite şi pregustate în acest pelerinaj. Purtăm cu noi flori, stâlpări de finic şi ramuri de salcie, pentru că acestea simbolizează virtuţile adunate în timpul Postului Sfintelor Paşti”, i-a întâmpinat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel pe credincioşii, clerici şi mireni, care au participat la Pelerinajul de Florii.

La fel ca în anii trecuţi, pelerinajul din Bucureşti a început la Mănăstirea Radu Vodă. După slujba Vecerniei sărbătorii Intrării Domnului în Ierusalim, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a sfinţit în pridvorul bisericii mănăstirii bucureştene ramurile de salcie şi stâlpările de finic, care au fost împărţite apoi preoţilor şi diaconilor de la protoieriile din Capitală şi Ilfov, preoţilor de caritate, de cimitire şi preoţilor capelani, precum şi credincioşilor. Cu aceste semne ale biruinţei lui Hristos asupra morţii, slujitorii şi credincioşii au participat la Pelerinajul de Florii. În cadrul procesiunii a fost purtată şi icoana praznicului, care Îl înfăţişează pe Mântuitorul Iisus Hristos blând şi smerit, şezând pe mânzul asinei, intrând în Ierusalim spre primirea Înfricoşătoarelor Pătimiri. Itinerarul acestui moment de rugăciune şi mărturisire publică a credinţei a cuprins şi Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis Patriarhal, şi Biserica „Sfânta Mare Mucenică Ecaterina”, Paraclisul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. La ambele locaşuri de rugăciune au fost făcute opriri şi s-au săvârşit rugăciuni şi cereri speciale, iar Preasfinţitul Episcop-vicar Timotei Prahoveanul a rostit două condace din Acatistul Intrării Domnului în Ierusalim. Grupului de pelerini s-au alăturat slujitori şi credincioşi de la cele două biserici precum şi profesori de la Facultatea de Teologie.

Binecuvântarea pelerinilor la Catedrala Patriarhală

După ce această călătorie în rugăciune şi evlavie a adus pentru câteva clipe pacea şi blândeţea Duhului Sfânt peste centrul Capitalei prin rugăciuni şi glasul cântărilor bisericeşti, pelerinajul s-a îndreptat spre Colina Patriarhiei. Participanţii la procesiune au fost întâmpinaţi pe esplanada Catedralei Patriarhale de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfinţiţii Părinţi Episcopi-vicari patriarhali Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul, cărora s-a adăugat şi Preasfinţitul Părinte Timotei Praho­veanul, care a condus proce­si­unea. Preasfinţitul Părinte ­Varlaam Ploieşteanul a citit un alt condac al Acatistului Floriilor. În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit o rugăciune de binecuvântare a pelerinilor, care arată în finalul ei scopul acestei manifestări a credinţei dar şi al rugăciunilor săvârşite: „Și, precum atunci oamenii care ședeau întru întuneric și în umbra morții, având ramuri de copac și stâlpări de finic, Te-au întâmpinat pe Tine mărturisindu-Te Fiul lui David, așa și pe noi, care acum, în această zi, înainte de prăznuire, purtăm în mâini stâlpări și ramuri de copaci, păzește-ne și ne mân­tuieș­te. Și, precum acele popoare și copiii Ți-au cântat «Osana», învrednicește-ne și pe noi să Te slăvim pe Tine în psalmi și în cântări duhovnicești, cu suflete curate și neîntinate în aceste zile ale Sfintelor Tale Pătimiri. Dă-ne nouă să ne împărtășim iar fără de osândă de bucuria Sfintelor Paști și să cântăm și să preamărim dumnezeirea Ta” (Rugăciunea de binecuvântare a pelerinilor). De asemenea, Preafericirea Sa a sfințit icoana sărbătorii Intrării Domnului în Ierusalim purtată în procesiunea de sâmbătă.

Pelerinajul este o practică veche a Bisericii

În cuvântul de învăţătură, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că pelerinajul este o practică veche a Bisericii prin care comunitatea credincioşilor retrăieşte momentele importante din viaţa Mântuitorului Iisus Hristos. „Pelerinajul de Florii este un memorial, o aducere aminte, o comemorare a Intrării Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim după ce a înviat din morţi pe prietenul Său Lazăr din Betania, fratele surorilor Marta și Maria. Acest pelerinaj este o reactualizare a pelerinajelor din primele veacuri creştine, mai ales începând cu secolul 4 când Biserica a ieşit din catacombe şi a primit libertate prin Edictul de la Mediolan al Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Atunci se organizau la Ierusalim şi în toate marile oraşe unde se aflau creştini pelerinaje, ca aduceri aminte ale Intrării Domnului în Ierusalim. Pelerinajul acesta din Capitală este pentru noi şi o reactualizare a pelerinajelor de Florii care au avut loc în România până la instaurarea regimului comunist ateu. În toată perioada comunistă procesiunile au fost interzise, iar după ce am recăpătat libertatea au început să fie din nou aduse în actualitate în diferite oraşe. Mai întâi a fost reactualizat Pelerinajul de Florii la Iaşi, şi din 2008 şi aici, la Bucureşti. Acum, pelerinaje se desfăşoară în multe oraşe ale României şi aduc bucurie în sufletele celor care participă la ele”, a spus Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel.

Biserica este icoana Ierusalimului Ceresc

Pelerinajul de Florii aminteşte de Intrarea Domnului în Ierusalim, dar pentru credincioşi el este o pregătire pentru Intrarea în Ierusalimul Ceresc, adică Împărăţia Cerurilor. De asemenea el prevesteşte biruinţa lui Hristos asupra morţii. „În pelerinaj se pleacă de la o biserică şi se ajunge la altă biserică întrucât biserica, aşa cum se spune în slujba ei de sfinţire, este icoana pe pământ a Ierusalimului Ceresc, a Împărăţiei iubirii şi luminii neînserate şi bucuriei Preasfintei Treimi. Noi, când vorbim de Ierusalim, amintim de intrarea Domnului în Ierusalimul pământesc, dar El nu mai revine în Ierusalimul pământesc decât pentru a Se arăta de câteva ori Ucenicilor spre a-i întări în credinţa că El a înviat din morţi, iar moartea nu mai are stăpânire asupra Lui. Ierusalimul Ceresc este reprezentat de fiecare biserică ortodoxă prin faptul că Învierea lui Hristos este temelia învierii de obşte, temelia învierii tuturor oamenilor la învierea de apoi, de aceea troparul pe care l-am auzit cântat astăzi vorbeşte despre faptul că, înviind pe Lazăr din morţi, Hristos a prevestit învierea cea de obşte sau universală, a tuturor oamenilor. Învierea este darul exclusiv al lui Dumnezeu pentru umanitate, toţi oamenii vor învia: şi cei care cred, şi cei care nu cred. Cei care cred vor învia spre învierea vieţii veşnice şi cei care nu au arătat iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni vor învia spre învierea osândirii, cum ne spune Însuşi Mântuitorul în Evanghelia după Ioan”, a explicat Preafericirea Sa.

Pelerinii formează comunitatea mare a Bisericii

Pelerinajul este o mărturisire publică a credincioşilor, o manifestare a unităţii lor de credinţă, de iubire şi de evlavie. Fiecare vine de la biserica parohiei de unde aparţine, de la mănăstiri, din comunitatea mai mică, pentru a compune imaginea mai mare a Bisericii, a unităţii tuturor în Hristos ca mădulare ale unui singur trup care este Biserica. Ca orice moment de rugăciune, pelerinii care participă cu credinţă şi evlavie pleacă spre casele lor cu chipul mai senin, cu sufletul mai împăcat şi împărtăşesc bucurie şi linişte şi familiilor lor, şi prietenilor. „Din punct de vedere bisericesc, pelerinajul este comuniune în procesiune, comuniune din mers, comuniune în mişcare prin rugăciune şi cântare. Este o comuniune a parohiilor şi mănăstirilor, a clerului şi credincioşilor mireni pentru a arăta că Biserica este adunarea oamenilor în iubirea Preasfintei Treimi, în lumina lui Hristos Cel răstignit şi înviat. Nu mai rămâne fiecare credincios în biserica lui, ci iese pentru a manifesta comuniunea frăţească în Hristos, mărturisind iubirea Lui pentru noi, ca fiind sensul prim şi ultim al vieţii creştine. De aceea, felicităm pe toţi preoţii, diaconii, credincioşii şi ierarhii care participă la astfel de pelerinaje, de aici şi din toată ţara, pentru că se arată astfel Biserica vie, mărturisitoare, pentru că rugăciunea este izvor de bucurie, este izvor de pace, de speranţă, izvor de iubire curată”, a explicat Patriarhul României. La final, Preafericirea Sa a dăruit credincioşilor în semn de binecuvântare iconiţe cu sărbătoarea Intrării Domnului în ­Ierusalim.