Rugăciune prin muzică în Caransebeş

Corul Catredalei istorice "Sfântul Gheorghe" din Caransebeş este înfiinţat în anul 1924 de episcopul Iosif Train Badescu. Acest ansamblu s-a desprins din "Reuniunea de Cântări şi Muzică" din Caransebeş, în scopul de a răspunde la Sfânta Liturghie şi ori de câte ori va fi nevoie.

Cel care a primit însărcinarea de a constitui acest cor este compozitorul Antoniu Sequens care, neputându-se implica în realizarea acestui deziderat, îl numeşte pe unul dintre discipolii săi, Constantin Vladu, student la Teologie. Debutul corului are loc în Duminica Tomii (25.04.1924), cu un concert de muzică religioasă. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1940-1947), corul şi-a înterupt activitatea. Cu mici excepţii din cauza vremurilor tulburi, de ordin istoric şi social, corul îşi desfăşoară mai departe activitatea, în ciuda tuturor obstacolelor.

De atunci şi până în prezent susţine, pe lângă cântarea corală ce îmbogăţeşte Sfânta Liturghie, desfăşurată în cadrul Catedralei episcopale istorice "Sfântul Gheorghe" din Caransebeş, şi numeroase activităţi artistice. Mărturie a bogatei activităţi artistice desfăşurate de acest cor sunt: punerea pietrei la fundamentul internatului Liceului "Traian Doda" (1934); sfinţirea capelei din Cimitirul Eroilor; vizita Majestăţii Sale Regelui Carol al II-lea (1934, 1937, 1938); dezvelirea grupului statuar în memoria generalului Ion Dragalina (1943).

La pupitrul corului au fost prezenţi mai mulţi dirijori, ţinând seama de lunga perioadă de existenţă a corului. Dintre aceştia remarcăm personalităţi ale vieţii culturale bănăţene precum Antoniu Sequens, Constantin Vladu, Gheorghe Dobreanu, Petru Bancea, Dimitrie Cuzma, Emil Rădescu, Carmen Cioablă, Dumitru Jompan, Maria Poneţchi, Oniţa Bodea, Traian Jiva. Timp de 19 ani corul a fost condus de profesorul Gheorghe Dobreanu, fapt pentru care corul şi-a însuşit acest nume începând cu anul 2002, ca un prinos de recunoştinţă adus personalităţii marelui său profesor.

Un bogat repertoriu

De-a lungul atâtor ani, corul şi-a însuşit un vast repertoriu din muzica sacră. De la compozitorul Gheorghe Dobreanu corala cântă mai multe armonizări precum: "Cămara Ta", "Ce este omul", "Cuvine-se cu adevărat", "Doamne, unde voi să fug", "Iată Mirele", "Împăratul cerurilor", "Nădejdea mea", "Ridica-voi ochii mei la ceruri", "Taina creştinătăţii", "Stăpână, stăpână", "Pleacă Doamne urechea Ta", "Sfinţilor mucenici", "Steaua sus răsare", "Asta-i sară", "Bine este cuvântat", "Doamne ale tale cuvinte", "Doamne înaintea Ta", "În oraş la Vifleem", "Mare minune". De la Sabin Drăgoi cântă: "Acestea zice Domnul" şi "Pe tine te lăudăm". De la Ioan Ghica Comăneşti cântă "Lăsaţi pruncii". De asemenea, de la D. G. Kiriac corala interpretează cântările "Hristos a Înviat", "O, ce veste!", "Plecarea magilor". De la compozitorul şi dirijorul Nicolae Lungu corala interpretează cu măiestrie cântarea "Cu noi este Dumnezeu", iar de la Gheorghe Mandicevski "Doamne, buzele mele" şi "Concert religios".

Totodată, corala interpretează "Adusu-mi-am aminte" şi "Tatăl nostru" de Ciprian Porumbescu, "Aproape este Domnul" şi "Lăudaţi" de Antoniu Sequens, precum şi "Mântuire" de Ion Vidu.

De la compozitorul Francisc Hubic interpretează "Floricica", de la Mircea Emandi "Spre Tine", de la G. Dima "Împăratul ceriurilor", "Cuvine-se" şi "De tine se bucură".

Corul a avut menirea de a ţine mereu trează dragostea pentru Biserică, să readucă în sufletul credincioşilor speranţa şi încrederea în ziua de mâine. Pentru acest lucru a fost prezent atât în Caransebeş şi în împrejurimile lui, în comunităţi, cât şi în biserică, la concerte religioase, comemorări, Sfinte Liturghii, Vecernii, cununii şi înmormântări. De-a lungul vremii, formaţia corală a participat la numeroase festivaluri corale, dintre care amintim: Festivalul de muzică sacră "Cu noi este Dumnezeu", Orăştie (1997), Festivalul "Iosif Velceanu" , Reşiţa (1997-2010 ), Festivalul "Ion Românu" , Reşiţa (2004-2010), Festivalul "Antoniu Sequens", Caransebeş (2004-2009).

Dintre numeroasele deplasări ale corului, amintim pe cele mai recente: Timişoara, Lugoj, Catedrala arhiepiscopală din Alba Iulia, mănăstirile Moisei, Bârsana, Rohia, Nicula, Râmeţ, Vasiova, Sâmbăta de Sus, Izvorul lui Miron, Cebza, Sfânta Ana din Orşova, Tismana.