Rugăciune și mulțumire la aniversarea Patriarhului României

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sărbătorit luni, 22 iulie, împlinirea vârstei de 73 de ani. Împreună cu ierarhi, consilieri patriarhali și eparhiali, clerici și reprezentanți ai autorităților de stat, Preafericirea Sa a participat în Catedrala Patriarhală la slujba de Te Deum săvârșită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, iar în continuare, în Palatul Patriarhiei, la un moment festiv.

Evenimentul aniversar a debutat în dimineața zilei de luni la Catedrala Patriarhală din București, acolo unde un sobor de slujitori a oficiat Sfânta Liturghie în cadrul căreia a fost rostită o rugăciune de mulțumire pentru binefacerile revărsate asupra Întâistătătorului Bisericii noastre. În continuare, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a săvârșit o slujbă de mulțumire cu prilejul sărbătoririi zilei de naștere a Patriarhului României, fiind prezenți ierarhi membri ai Sfântului Sinod, consilieri din cadrul Administrației Patriarhale și Administrației eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor, precum și reprezentanți ai autorităților locale și de stat.

La finalul slujbei de Te Deum, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a rostit un cuvânt de felicitare în care a evidențiat legăturile dintre Părintele Patriarh Daniel și câțiva dintre părinții duhovnicești ai secolului trecut ale căror canonizări au fost recent aprobate de Sfântul Sinod al Bisericii noastre.

„Dintre cuvintele pe care Sfântul Apostol Pavel le-a spus celor pe care i-a inițiat în tainele credinței reținem în mod deosebit îndemnul de a ne bucura cu cei care se bucură. Deși, la prima vedere, este un lucru simplu, constatăm, așa cum ni se arată și în paginile literaturii universale, că este foarte greu să te bucuri cu cei care se bucură. Acest lucru este specific oamenilor care au o înaltă trăire, care au simțăminte pe măsură, care știu să prețuiască toți oamenii, atât pe superiorii lor, cât și pe cei mai puțin importanți sau neob­servați în drumul vieții. Bucuria aceasta se răsfrânge întotdeauna, în Biserică, în ziua sărbătoririi preoților, a unui ierarh și, cu atât mai mult, a Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române. De aceea, o astfel de aniversare începe cu o rugăciune de mulțumire către Dumnezeu. La această frumoasă rugăciune numită Te Deum cerem ajutorul sfinților pe care Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința de lucru din zilele de 11 și 12 iulie, i-a oferit ca dreptare credincioșilor, preoților și monahilor, așa cum în decursul istoriei Bisericii noastre au mai fost așezați, în aceeași înaltă cinstire, alți mărturisitori, ierarhi, martiri și oameni care au iubit mai mult decât orice cuvintele Evangheliei. La sfinții canonizați în Biserica Ortodoxă Română se adaugă acum, printr-o permanentă și negrăită lucrare a Duhului Sfânt, preoți și monahi care au biruit valurile potrivnice ale unei perioade ostile Bisericii. Într-un veac întunecat, ei au strălucit ca luminătorii pe cer. Preafericitului Părinte Patriarh Daniel i s-a rânduit, prin lucrarea Duhului Sfânt, un dar deosebit, întrucât Preafericirea Sa s-a bucurat de binecuvântarea, povața și chiar prietenia și apropierea duhovnicească din partea unora dintre cei pe care Biserica i-a așezat în rândul sfinților. Dumnezeu i-a arătat vrednici de această cinstire, iar Sfântul Sinod îi oferă ca dreptare pentru cei care doresc să se asemene Domnului”, a spus Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor.

La finalul cuvântului său, Preasfinția Sa i-a oferit Părintelui Patriarh Daniel, din partea slujitorilor și a credincioșilor Catedralei Patriarhale, un frumos coș cu flori.

În continuare, Patriarhul României a mul­țumit ierarhului și tuturor celor prezenți pentru rugăciunile înălțate către Dumnezeu și a rememorat câteva dintre întâlnirile avute cu părinții duhovnicești recent canonizați.

„Mulțumim lui Dumnezeu pentru această zi în care ne aducem aminte de binefacerile primite de la El ca slujitori ai Bisericii. În general, cu prilejul aniversării zilei de naștere, ne gândim la părinții care ne-au născut și ne-au crescut, dar și la învățătorii, profesorii și duhovnicii care ne-au format intelectual și duhovnicește. Astăzi, în mod deosebit, Preasfin­țitul Părinte Timotei Prahoveanul a scos în evidență contribuția unor părinți duhovnicești la formarea multor tineri după schimbările din 1989 și, în special, a părinților mărturisitori ai credinței în timpul comunismului și duhovnici ai poporului român care au fost înscriși zilele trecute pe lista celor care vor fi trecuți în calendarul Bisericii noastre și cinstiți ca sfinți. Sfântul Apostol Pavel spune: «Aduceți-vă aminte de mai-marii voștri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviți cu luare aminte cum și-au încheiat viața și urmați-le credința» (Evrei 13, 7). De aceea, noi trebuie să arătăm recunoștință tot timpul, iar ea se exprimă prin mulțumire adusă lui Dumnezeu și celor care au contribuit la formarea intelectuală și duhovnicească a slujitorilor Bisericii. Părinții Paisie Olaru și Cleopa Ilie de la Mănăstirea Sihăstria au fost printre primii duhovnici care ne-au marcat duhovnicește. Mai ales în timpul studenției sunt căutate izvoare de inspirație, duhovnici și profesori deosebiți, dar și hramuri deosebite. În timpul studenției noastre, la Sibiu, în plin comunism, erau foarte căutate hramurile de la mănăstirile Nicula și Rohia când, în timpul nopții, oamenii cântau și privegheau. În acea perioadă, întâlnirea cu părintele Ilie Cleopa, pe care a recomandat-o vrednicul de pomenire părinte profesor Mircea Păcurariu, a fost o bucurie și o încurajare. Părintele Cleopa ne-a impresionat prin numeroasele cunoștințe și citate din Sfinții Părinți, deși nu avea studii universitare și nici liceul, dar avea o memorie deosebită. (...) În același timp, părintele Paisie Olaru era foarte tăcut, predica foarte rar, dar avea lucrarea mare a rugăciunii inimii în privința căreia, însă, era foarte smerit. După spovedania la acest părinte nu îți venea să mai pleci, fiindcă transmitea o pace și o căldură deosebite. (...) Ne aducem aminte cu recunoștință de părinții aceștia rugători, postitori și mărturisitori. După ce, anul viitor, va avea loc proclamarea solemnă a canonizării acestora, ne vom ruga și îi vom pomeni ca fiind și învățătorii noștri, fiindcă am învățat nu doar din ceea ce au scris și au predicat, ci și din modul lor de viețuire”, a spus Patriarhul României.

Moment festiv în Sala „Europa Christiana”

În continuare, oaspeții Preafericitului Părinte Patriarh Daniel au fost invitați în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, unde a avut loc un moment festiv, moderat de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal.

Reprezentanții mai multor instituții au transmis Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române mesaje de felicitare, subliniind implicarea Preafericirii Sale în dezvoltarea socie­tății românești, prin cooperarea dintre Biserică și aceste instituții, precum și prin mesajul de pace și comuniune transmis cu fiecare prilej.

Astfel, mesaje de felicitare au transmis Nicolae-Ionel Ciucă, președintele Senatului României; Ion-Marcel Ciolacu, prim-ministrul României; Ciprian Vasile Olinici, secretar de stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte; Alfred-Robert Simonis, președintele interimar al Camerei Deputaților; Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României; Corina-Alina Corbu, președintele Înal­tei Curți de Casație și Justiție; Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României; acad. Mircea Dumitru, vicepreședintele Academiei Române, care a prezentat mesajul conducerii instituției; prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Univer­sității din București, respectiv Nicușor Dan, primarul general al municipiului București.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit tuturor celor care au participat la acest moment festiv și celor care au transmis mesaje de felicitare, afirmând că toate aprecierile transmise au fost primite ca responsa­bilități în lucrarea de păstorire a Bisericii.

„Au fost foarte multe aprecieri pe care le considerăm mai mult ca responsabilități intense pentru continuarea lucrării de păstorire, împreună cu Sfântul Sinod, a Bisericii Ortodoxe Române. În mod deosebit, mulțumim autorită­ilor de stat care ajută constant și consistent Biserica la diferite niveluri, atât națio­nal, cât și regional sau județean și local. Această coopera­re, care nu este totdeauna pusă suficient în evidență, este bazată pe convingerea că fiecare dintre noi, numai împreună cu alții, poate ajuta în mod eficient poporul român în această perioadă. Deci, cultele sunt autonome, dar nu izolate de societate, ci lucrează pentru binele societății. Autonomia înseamnă respectarea specificului cultelor ca entități religioase cu reguli proprii specifice, canonice, statutare, care izvorăsc din Revelația divină și sunt instituite de Sfinții Apostoli și Sfinții Părinți ai Bisericii, mai ales în Sinoade ecumenice sau «a toată lumea». Această conlucrare dintre Biserică și instituțiile statului, la diferite niveluri, este o binecuvântare fiindcă se vede rezultatul în bucuria celor care beneficiază de o frumoasă cooperare între parohie, primărie și școală. (…) Copiii de la școală, mai ales cei care au beneficiat de ora de religie, au o bucurie deosebită de a participa, în fiecare an, tot mai mulţi, la Olimpiada de religie, pentru că religia este deosebită de celelalte discipline din școală, dând o viziune pentru viață, mai ales prin faptul că fiecare tânăr învață că este iubit de Dumnezeu. Religia îi învață să-i iubească pe părinți, pe profesori, pe învățători, pe educatori și pe cei care contribuie la formarea lor. La Strasbourg, unde sunt instituții europene, există între funcționarii acestor instituții și un anumit număr de tineri din România. Acești tineri, care cunosc trei-patru limbi străine și lucrează în instituțiile europene, duminica și în sărbători merg la Parohia Ortodoxă Română de la Strasbourg. Întrebați de ce merg la biserică, ei au răspuns că sunt primii care au beneficiat de ora de religie, după Revoluție. Așadar, aceștia arată că, deși lucrează în instituții europene, nu își pierd identitatea. Merg la biserică, se întâlnesc cu credincioșii români și parohia îi încurajează și îi învață să lucreze în mod responsabil și cu multă bucurie, așa cum îndemna și Apostolul de astăzi”, a spus Preafericirea Sa.

În încheiere, membrii Permanenței Consiliului Naţional Bisericesc şi ai Administraţiei eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor i-au oferit Patriarhului României un frumos aranjament floral.

Sărbătoarea oficială a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel este ziua de 30 septembrie a fiecărui an, data întronizării Preafericirii Sale în demnitatea de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (30 septembrie 2007).