S-a inaugurat Muzeul Tezaurului BNR

Personalităţi de rang înalt, funcţionari ai Băncii Naţionale a României (BNR), universitari şi oameni de cultură, în frunte cu guvernatorul Mugur Isărescu, au luat parte joi, 22 august, la inaugurarea Muzeului Tezaurului Naţional de la Tismana. Evenimentul a fost binecuvântat de Înaltpreasfinţitul Irineu, Mitropolitul Olteniei.

 

Amenajat într-una din grotele Muntelui Stârmina, în vecinătatea Mănăstirii Tismana, Muzeul Tezaurului BNR reprezintă concretizarea unui proiect demarat în urmă cu un an, la iniţiativa şi cu binecuvântarea IPS Părinte Mitropolit Irineu. Suportul financiar a revenit BNR, prin deschiderea şi implicarea guvernatorului Mugur Isărescu.

 

Invitaţii, alături de numeroşi pelerini, au păşit în lavra Sfântului Nicodim pentru a lua parte la evenimentul de sfinţire a muzeului. Momentul a fost punctat prin luări de cuvânt şi prin citirea actului constitutiv. Înainte de aceasta, a fost semnat documentul oficial de înfiinţare a muzeului. Cu acest prilej, IPS Părinte Mitropolit Irineu a înmânat demnitarilor prezenţi câte un exemplar din Tetraevanghelul Sfântului Nicodim în variantă proaspăt reeditată. Lucrarea, emblematică pentru cultura bisericească, dar şi pentru Mănăstirea Tismana, reprezintă o realizare de excepţie, fiind redată cu multă pricepere după original, cu imprimare în piele. 

Slujba de sfinţire a fost oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu pr. Iulian Mărgineanu, protoiereul Protopopiatului Târgu Cărbuneşti. Guvernatorul BNR a justificat importanţa istorică a concretizării proiectului muzeal: „Gestul nostru, de a înfiinţa un muzeu într-una din peşterile Muntelui Stârmina, este rezultatul firesc al unei succesiuni de fapte, începute acum aproape o jumătate de secol. Socotim acest demers a fi unul pedagogic pentru noi cei de astăzi, spre a învăţa cele cuvenite din istorie. Tezaurul din perioada celui de al Doilea Război Mondial avea dimensiuni mult mai mari decât cel de dinainte, avea 242 de tone. În 1944, tezaurul României se afla la răscruce de interese: pe de o parte, armata germană, care tranzita România, şi pe de altă parte, armata Rusiei, care se apropia de graniţa noastră răsăriteană. În aceste condiţii, Banca Naţională, în acord cu Guvernul, a decis să transporte aurul, în secret, aici la Mănăstirea Tismana, unde a fost depus într-una din peşterile care se aflau în apropiere. Cunoscută în istorie sub operaţiunea «Neptun» sau «Tismana», această misiune s-a desfăşurat în cel mai mare secret, dovadă că nici până astăzi cei mai mulţi dintre români nu cunosc această problemă. Ulterior, în 1947, tezaurul României a fost salvat, întorcându-se întreg la Bucureşti. Succesul acestei misiuni a fost posibil datorită interesului manifestat de conducerea instituţiei noastre, în colaborare cu Guvernul şi cu alte instituţii; cu armata, Căile Ferate Române - atunci o a doua armată a ţării, şi cu Mitropolia Olteniei. De asemenea, salvarea tezaurului a evidenţiat devotamentul, patriotismul şi profesionalismul funcţionarilor BNR. În această misiune au fost implicaţi activ şi obştea de călugări a Mănăstirii Tismana, şi numeroşi localnici, care au oferit găzduire celor care au lucrat la amenajarea grotei. Referitor la rolul pe care ar trebui să-l îndeplinească Muzeul Tezaurului de la Tismana, menţionez că este de a transmite publicului larg, în primul rând tinerilor, mesajele evenimentelor istorice prin care a trecut această ţară. În sensul acesta ne vom strădui să organizăm simpozioane prin care să punem în lumină lucruri inedite din istoria României şi a monetăriei naţionale. Aspiraţia noastră este ca publicul tânăr să găsească aici răspunsuri la întrebările legate de identitatea noastră naţională. Tot aici vor fi expuse în ilustraţie documente inedite, care vor prezenta activitatea desfăşurată în anii 1944-1947, de la depunerea tezaurului la Tismana şi până la retragerea lui, în timpul conducerii guvernatorului Constantin Angelescu. Personal, văd în acest muzeu încercarea de a afla dacă dictonul «historia magistra vitae» mai este sau nu actual“. La final, Mugur Isărescu a mulţumit tuturor celor care s-au implicat în realizarea proiectului. 

 

La rândul său, IPS Irineu a punctat necesitatea redescoperirii prin intermediul istoriei, amintind că tezaurul unei naţiuni este cu mult mai mult decât aurul care-l reprezintă. „Acest proiect s-a născut datorită unui entuziasm sufletesc, beneficiind aici, în acest spaţiu sacru, de o tradiţie istorică multivalentă. În Oltenia a fost «Casa Banilor», în Oltenia sunt foarte multe grote care au adăpostit tezaure dacice. De asemenea, suntem siguri că cei care au adus tezaurul aici, cu siguranţă, s-au gândit la protecţia oferită de Sfântul Nicodim, pentru că orice strategie militară sau politică, oricât de bine pusă la punct ar fi, totuşi are şi puncte slabe. Atunci când s-au gândit să aducă tezaurul, fiind perioada războiului, oamenii au avut multă credinţă şi nădejde la Dumnezeu. Trebuie ştiut că lăzile cu aur au fost depozitate prima dată în trapeza şi în beciul mănăstirii, fiind mai apoi aşezate în peşteră. Totul era proiectat în aşa fel încât, dacă invadatorul sau altcineva ar fi încercat să-l fure, muntele se prăbuşea peste această vale, luând cu sine şi mănăstirea. Iată jertfa, dragostea şi devotamentul pentru avutul puţin sau mult al României de atunci. Iată că noi cei de astăzi dorim să transformăm această peşteră într-un loc de pelerinaj al românilor, aceasta întrucât tezaurul nostru nu înseamnă numai aur, ci demnitate şi istorie în primul rând. El impune în primul rând valoarea aprecierii sau recunoaşterii unui popor în lume. Tezaurul acesta se adapă şi se construieşte pe istorie şi dă demnitate urmaşilor noştri. Aşadar, atunci când am început acest lucru, am avut în minte cuvintele cronicarului «Biruit-au gândul!» şi iată că noi astăzi spunem «Biruit-au fapta!»“, a spus Mitropolitul Olteniei. 

La final, a fost citit în faţa audienţei actul oficial de constituire al Muzeului Tezaurului BNR, pe care îl cităm în parte mai jos: „În umbra Mănăstirii Tismana, înălţată la anul 1378 de Cuviosul Nicodim lângă o mică biserică înălţată de Matei Basarab şi în preajma turnului de pază construit de pandurii lui Tudor Vladimirescu, la poalele Muntelui Stârmina se află peştera în care a fost ascuns tezaurul României din calea vitregiei celui de al Doilea Război Mondial. La 27 martie 1944, în faţa unei previzibile ocupaţii sovietice, guvernatorul Alexandru Otulescu prezenta lui Mihai Antonescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, mai multe variante de salvare a aurului aflat la BNR. Alături de Consiliul General al BNR, Guvernul României a luat hotărârea de mutare a tezaurului băncii din Bucureşti şi depozitare a acestui tezaur, în caz de nevoie, la Mănăstirea Tismana. Până la sfârşitul lunii iulie a anului 1944, BNR, în fruntea căreia se afla guvernatorul Constantin Angelescu, cu sprijinul Marelui Stat Major al Armatei române, a transportat şi depus într-o pivniţă din subsolul mănăstirii: 4.086 de casete, în care se aflau: 212 tone de aur românesc, 1.641 casete cu monede, 1.372 casete cu lingouri tip internaţional, 1.022 cu lingouri tip standard şi 51 de casete cu 3 tone de aur polonez, lăsat în păstrare la BNR în anul 1939, când tezaurul Poloniei tranzitase România. La 6 septembrie 1944, într-o Românie ocupată de Armata Roşie, Consiliul General al BNR lua decizia de a muta tezaurul în peştera din apropierea mănăstirii. Având acordul mitropolitului Olteniei şi ajutor din partea soldaţilor Detaşamentului «Neptun», trimişi la Tismana pentru asigurarea misiunii de pază, funcţionarii băncii au depus tezaurul în grotă, unde a fost păstrat până în februarie 1947, când trei garnituri ale CFR au transportat întregul tezaur la Bucureşti. Operaţiunea «Tismana» a devenit publică la 50 de ani, la 29 ianuarie 2007. Conducerea BNR a hotărât construirea unui muzeu în peştera Mănăstirii Tismana. Iniţiativa BNR a avut susţinerea Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu Ioan Popa, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, precum şi al sfântului aşezământ monahal de la Tismana, stăreţit de monahia Antonia Popescu. Prin convenţia civilă din 2009, Mitropolia a pus la dispoziţia BNR în mod gratuit terenul aferent construirii accesului în peşteră şi peştera propriu-zisă. Reconstituind călătoria dramatică a tezaurului BNR din anii 1944-1947 şi destinul celor care au făcut posibilă salvarea acestuia, Muzeul Tezaurului Băncii Naţionale de la Mănăstirea Tismana va fi pus în slujba recuperării unui moment important al istoriei naţionale“.

 

În semn de preţuire pentru osteneala depusă în finalizarea acestui proiect, guvernatorul Mugur Isărescu a primit din partea IPS Irineu o icoană cu Sfântul Nicodim de la Tismana.