De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Sănătatea trupului, darul care trebuie prețuit și căutat
„Creștinul știe că și atunci când nu se vindecă de boala trupului său, totuși, Dumnezeu dorește mântuirea sufletului său și dobândirea vieții veșnice”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, duminică, 29 octombrie, în cuvântul de învățătură rostit la finalul Sfintei Liturghii, săvârșită în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” din Reședința Patriarhală.
Evanghelia Duminicii a 24-a după Rusalii relatează minunea învierii fiicei lui Iair, dar și minunea vindecării femeii bolnave de 12 ani de hemoragie. Evanghelia acestei duminici, a spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, este una a speranței, vindecării și a învierii omului prin iubirea milostivă a lui Dumnezeu.
„Iubirea milostivă a lui Hristos Dumnezeu-Omul este sensibilă față de suferința umană. Dumnezeu nu a creat nici boala, nici suferința, nici moartea. Acestea nu fac parte din chipul lui Dumnezeu Cel veșnic viu după care a fost creat omul. Suferința, boala și moartea sunt urmările păcatului neascultării de Dumnezeu a protopărinților Adam și Eva, iar Hristos Domnul a venit în lume ca să vindece pe oameni de păcat, boală și de moarte”, a spus Patriarhul României.
Cele două minuni săvârșite de Mântuitorul Iisus Hristos reliefează smerenia mai-marelui sinagogii din Capernaum și a femeii bolnave, cât și credința lor că în Domnul Iisus sunt prezente și lucrătoare puterea, înțelepciunea și iubirea milostivă a lui Dumnezeu pentru oameni. „Iair, acest părinte copleșit de durere, devine, ca și femeia vindecată de hemoragie, mare învățător pentru toți oamenii, dar mai ales pentru părinți, întrucât el are smerenie adâncă, credință puternică și dragoste milostivă de părinte care se identifică deplin cu suferința fiicei sale bolnave. Pentru că Iair este un părinte bun și milostiv, Dumnezeu îi arată bunătate și milostivire prin învierea fiicei sale. […] De asemenea, de la această femeie smerită și suferindă de 12 ani, care murea lent în fiecare zi prin hemoragia neîntreruptă din trupul ei, învățăm că darul sănătății pe care ni l-a dat Dumnezeu trebuie păstrat, dar și căutat atunci când l-am pierdut. 12 ani de căutare a vindecării, de stăruință pentru a dobândi sănătatea, au făcut din femeia aceasta un mare învățător pentru noi toți. Ea nu cade în deznădejde sau în disperare; ea caută medici, se luptă cu boala, se roagă, cheltuiește tot ce are pentru a dobândi sănătatea, stăruie să-și recapete sănătatea și să își aline suferința până când, spre sfârșitul puterilor ei și după eșecul științei medicale a doctorilor, ea Îl întâlnește pe Hristos Domnul, Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre. Iar Domnul Iisus Hristos îi dăruiește sănătate deplină, o numește fiică duhovnicească și o binecuvântează pentru a trăi în pace”, a spus Părintele Patriarh Daniel.
La finalul cuvântului de învățătură, Patriarhul României a explicat că din această Evanghelie fiecare creștin, cu adevărat smerit, învață că nu trebuie „să cadă în deznădejde, ci să caute tot timpul cum să-și redobândească sănătatea, ca fiind dar al lui Dumnezeu. Creștinul știe că și atunci când nu se vindecă de boala trupului său, totuși, Dumnezeu dorește mântuirea sufletului său și dobândirea vieții veșnice”.