Şantier de pictură în mozaic la Mănăstirea Cocoş

Biserica mare a Mănăstirii Cocoş din Episcopia Tulcii, cu hramul „Sfânta Treime”, se află în şantier de pictură în mozaic. În acelaşi timp, se lucrează şi la noul corp de chilii al mănăstirii. La Mănăstirea Cocoş, din apropierea localităţii Niculiţel, se păstrează moaştele Sfinţilor Mucenici Zotic, Atal, Camasie şi Filip.

Din anul 2005, în biserica mare a Mănăstirii Cocoş se derulează lucrări de pictură în mozaic. Biserica a fost pictată în stil neobizantin de către artistul italian Francisco de Biasse, dar pictura nu s-a mai păstrat din cauza cutremurelor din noiembrie 1940, martie 1977, mai 1990 şi a lucrărilor ulterioare de refacere a celor trei turle. În aceste condiţii, cu aprobarea Ministerului Culturii şi Cultelor, în 1994 s-a permis realizarea unei noi picturi, dar nu în frescă, ci în mozaic. Lucrările au fost demarate în 2005 şi până acum s-a realizat aproximativ 50% din suprafaţa lăcaşului de cult. „În prezent, se lucrează la turla mare şi, cu ajutorul lui Dumnezeu, nădăjduim ca la sfârşitul lunii aprilie să fie terminată. Au trecut opt ani de când a început acest şantier de pictură în mozaic şi s-a reuşit finalizarea sfântului altar, a celor două abside. Lucrările se desfăşoară mai greu fiindcă fiecare piesă are 1 cm pătrat, astfel că pe un metru pătrat trebuie puse 10 mii de piese. În anul 2005, fiind mai bună situaţia economică, părintele stareţ de dinaintea mea a făcut un împrumut bancar pentru susţinerea şantierului. Azi, nădăjduim în ajutorul lui Dumnezeu şi al credincioşilor pentru a finaliza această lucrare, mai ales că în 2016 biserica mare, monument istoric, va împlini 100 de ani de la sfinţire, şi vrem să săvârşim slujba de resfinţire a bisericii mari cu pictura cea nouă“, a precizat protosinghelul Visarion Scutaru, stareţul Mănăstirii Cocoş. 

În paralel cu lucrările de pictură în mozaic se desfăşoară şi lucrările de construcţie la etajarea corpului de chilii. Lucrările sunt realizate în proporţie de 80% şi se preconizează ca în vară să se termine lucrările de finisare la etajul unde vor fi cazaţi pelerinii. În prezent, în mănăstire vieţuiesc 25 de călugări. 

De la ziduri din nuiele şi pământ la pereţi în mozaic

Mănăstirea Cocoş a fost întemeiată în 1833 de trei călugări, Visarion, Gherontie şi Isaia, de la Mănăstirea Neamţ. În drumul lor de întoarcere de la Muntele Athos, cei trei călugări au înnoptat în pădurea cu tei ce împrejmuieşte mănăstirea şi toţi trei au avut acelaşi vis, în care Maica Domnului le-a spus să ridice o biserică în acel loc. Astfel că prima biserică, din nuiele şi pământ, a avut hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului“. Cu timpul s-a ridicat şi un corp de chilii, declarat monument istoric în 1959 pentru a nu fi demolat, care prezintă similitudini arhitectonice cu clădirile din Muntele Athos şi de la Mănăstirea Rila, din Bulgaria. Cei trei călugări au adus cu ei şi rânduiala rugăciunii isihaste. Mai târziu, în 1971, Bunul Dumnezeu, pentru motivele numai de El ştiute, a rânduit ca să se facă cunoscut în apropierea mănăstirii locul unde se afla cripta care adăpostea moaştele a patru martiri creştini: Zotic, Atal, Camasie şi Filip. Odoarele duhovniceşti se păstrează în Mănăstirea Cocoş. Această binecuvântare dumnezeiască a determinat pe mulţi să spună că Mănăstirea Cocoş, împreună cu cripta de la Niculiţel, aflată doar la 4 kilometri distanţă, cu Mănăstirea Saon şi Mănăstirea Celic Dere formează o cruce. Mănăstirea Cocoş mai adăposteşte şi un muzeu de artă religioasă, adică icoane, manuscrise şi cărţi vechi, provenite din parohiile şi mănăstirile Episcopiei Tulcii.