În Cimitirul „Eroii Revoluției” din Capitală au fost pomeniți sâmbătă, 21 decembrie 2024, martirii din decembrie 1989. Slujba Parastasului a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul,
Șantierul Catedralei Naționale la început de toamnă
Lucrările desfășurate la edificarea și împodobirea Catedralei Naționale din București, cel mai impresionant lăcaș de închinare al Bisericii Ortodoxe Române, au continuat în plin avânt pe parcursul verii. În ultimele luni s-au înregistrat progrese semnificative atât la exterior, cât și în interiorul impunătorului edificiu, acolo unde veșmântul iconografic al bisericii, realizat în tehnica mozaic, se îmbogățește pe zi ce trece.
Șantierul Catedralei Mântuirii Neamului, edificiu zidit întru pomenirea tuturor celor care au înfăptuit idealul de unitate națională, a fost deosebit de activ pe perioada sezonului cald. Echipele de muncitori și de specialiști în mozaic au lucrat cu însuflețire atât la exterior, cât și în interior, încadrându-se în graficul de execuție propus și făcând ca progresul zilnic al lucrărilor să fie vizibil și cuantificabil atât pentru responsabilii cu construcția mărețului edificiu, cât și pentru simplii trecători care admiră statura impunătoare a lăcașului de închinare ce înalță sufletul și mintea spre realitățile cerești.
Despre cea mai recentă evoluție a eforturilor echipelor de lucru și despre prioritățile actuale ale acestora ne-a vorbit inginerul Petre Chiuță, consilier patriarhal la Sectorul monumente și construcții bisericești al Administrației Patriarhale: „În prezent, în afara lăcașului se execută lucrări la porticurile de la accesul din partea vestică în spațiul liturgic exterior. De asemenea, se execută lucrări premergătoare placării cu piatră a terasei din jurul catedralei, tencuieli la absida de nord a bisericii, precum și placări cu piatră ale stâlpilor din pridvorul Altarului. La interior, se execută lucrări de instalații între cotele 0.00 m și +97.00 m pentru toate specialitățile (sanitare, electrice, ventilații), precum și lucrări de pictură în tehnica mozaic la turla principală. În perioada următoare, lucrările amintite vor continua și, totodată, va fi începută hidroizolarea bazinului de incendiu cu un volum de 500 mc”.
Pe șantierul de pictură al Catedralei Naționale, lucrările de mozaic continuă să progreseze, descoperind, sub razele blânde ale luminii de toamnă ce pătrund prin ferestrele lăcașului, fragmente și chipuri de mare strălucire și sfințenie. Recent, a fost parțial demontată schela din absida sudică, ceea ce a permis descoperirea acestei porțiuni a catedralei în toată splendoarea ei. În partea superioară a absidei sudice începe desfășurarea unei serii de șapte icoane ample care ilustrează cronologic scene din viața Mântuitorului: întâlnirea Sfintei Fecioare Maria cu Sfânta Elisabeta, recensământul lui Quirinius, întâmpinarea magilor, visul lui Iosif, fuga în Egipt, uciderea pruncilor și Întâmpinarea Domnului. Acestea sunt continuate, până în partea de jos a absidei, cu registre iconografice care ilustrează minunile din activitatea pământească a Mântuitorului, printre care se numără Nunta din Cana Galileei, înmulțirea pâinilor sau întâlnirea lui Hristos cu femeia samarineancă. Scenele acestea sunt ilustrate, nu întâmplător, în mod înlănțuit, fiind legate simbolic una de alta și evocând Jertfa euharistică a Domnului prin prezența pâinii, a vinului și a apei, elemente constitutive ale Sfintei Împărtășanii. În partea superioară a bolții absidei sudice, situată în apropierea scenei Nașterii Domnului care încununează absida, este reprezentat Arborele lui Iesei, o temă de mari dimensiuni, specifică iconografiei bizantine medievale și inspirată, în acest caz, de tradițiile iconografice ale mănăstirilor din nordul Moldovei. Această scenă are ca scop redarea genealogiei trupești a Mântuitorului Iisus Hristos, evidențiind descendența Sa din linia lui David și a lui Iesei. Scena subliniază continuitatea tradiției ortodoxe și legătura profundă dintre genealogia Mântuitorului și istoria mântuirii.
În spațiul turlei centrale se desfășoară lucrări la icoanele bust, încadrate în medalioane, ale sfinților ierarhi care au participat la primele Sinoade Ecumenice și au alcătuit Simbolul credinței, care va fi înscris pe inelul de la baza turlei, în registrul inferior reprezentărilor ierarhilor. De asemenea, la baza inelului turlei, sub scena Liturghiei îngerești, se lucrează la registrul „cosmos”, în care sunt evocate cerurile și luminătorii acestora, soarele, luna și stelele, ca părți ale Împărăției dumnezeiești.
Detalii despre conceptul iconografic, tehnică și materiale, precum și despre modalitatea prin care puteți dona pentru un anumit sfânt sau o scenă iconografică, aflați accesând platforma online pictamcatedrala.ro și selectând categoria „Contribuie” din meniul de navigare.