Sărbătoare a conștiinței naționale la Putna

Ierarhi și credincioși din România, Moldova și Ucraina s-au adunat în rugăciune și comuniune frățească în zilele de 1 și 2 iulie la Mănăstirea Putna, județul Suceava, pentru a sărbători pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare la împlinirea a 514 ani de la trecerea sa la Domnul. Evenimentele festive au culminat luni, 2 iulie, cu Sfânta Liturghie, săvârșită în Altarul de vară al mănăstirii de IPS Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, dimpreună cu un sobor de 5 ierarhi din țară și străinătate.

Sărbătoarea cinstirii Sfântului Voievod Ștefan cel Mare a început din ziua de duminică, 1 iulie, cu sfințirea „Crucii unității neamului românesc”, de către IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, împreună cu Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Crucea votivă se află la intrarea în Mănăstirea Putna. Programul sărbătorii a continuat cu slujba Privegherii. În ziua de cinstire a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, luni, 2 iulie, la Altarul de vară al așezământului monahal a fost săvârșită Sfânta Liturghie de către IPS Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, dimpreună cu un sobor de 5 ierarhi, înconjurați de numeroși preoți și diaconi. În soborul ierarhilor au fost IPS Părinte Mitrofan, Mitropolit de Lugansk și Alchevsk (Ucraina); IPS Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului; IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților; PS Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord; PS Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

După rostirea Sfintei Evanghelii, IPS Părinte Mitropolit Teofan a precizat că Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, datorită fidelității sale față de Domnul Hristos, Păstorul cel Bun, întruchipează chipul bunului păstor sau conducător, al celui care se află în fruntea unei obști mai mici sau a unei națiuni, a familiei sau a cetății. Totodată, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a spus că Sfântul Voievod rămâne pentru toate generațiile un model al conducătorului care a înțeles că nimic nu este mai important pentru un neam decât să aibă credință în Dumnezeu, atașament pentru înain­tași și familii binecuvântate cu copii. De aceea, a mai explicat Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Sfântul Voievod Ștefan a refuzat plata tributului în sânge, adică oferirea de copii Porții Otomane, prin plata mai mare a tributului în animale și bani.

„Alături de credința în Dumnezeu, de atașamentul față de ­neam, familia constituie prezentul și viitorul unei națiuni. De aceea, adunați în număr mare lângă mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, să-L rugăm pe Dumnezeu să ne dăruiască capacitatea inimii și a minții de a asculta glasul său, care răsună din mormânt și din ceruri, adresat nouă, celor de față și celor care se simt legați de seminția românească de aici și de pretutindeni. Să ascultăm glasul lui, care cu certitudine ne spune că Hristos este totul, că El este Calea, Adevărul și Viața; că Hristos este Apa, Pâinea și Sarea pământului; că Hristos este Pacea, Binecuvântarea și Sensul cel adevărat al vieții. Măritul Ștefan ne cheamă să avem grijă de neamul în care Dumnezeu ne-a binecuvântat să trăim și să aparținem; ne cheamă la rugăciune și la determinare în vie­țuirea noastră; ne cheamă să înțelegem că Moldova în vremea lui era întreagă, iar acum ea este sfâșiată și o dorește întreagă în interiorul României. De asemenea, ne cheamă să avem grijă de familia română, de tații și mamele noastre, de soți și soții, de copii cum ne-a binecuvântat Dumnezeu, căci, având credința în Dumnezeu, țara unită și mare, dar și familii puternice, vom împlini și noi, la măsura noastră, ceea ce el, măritul Voievod Ștefan, a împlinit la vremea lui pentru țara sa”, a spus IPS Părinte Mitropolit Teofan.

Simbol al identității

Numele Sfântului Voievod Ștefan cel Mare este „înscris cu litere de aur în istoria României și a sfinților români”, a spus IPS Părinte Mitrofan, Mitropolit de Lugansk și Alchevsk (Ucraina). „Văzând că sunteți la această sfântă sărbătoare într-un număr atât de mare, se bucură inima mea. De asemenea, mă bucur pentru că văd pe cei de la conducerea țării, pe copii și tineri, pe cei din armata țării. Aceasta mărturi­sește unitatea poporului român și cred că aceasta și-a dorit Sfântul Ștefan cel Mare cel mai mult și pentru aceasta s-a rugat ca să devină poporul român. Vreau să vă felicit pe toți în această măreață zi a Bisericii Ortodoxe Române și vă mulțumesc pentru credința voastră ortodoxă, pentru dragostea și căldura pe care am simțit-o pe aceste meleaguri și rog pe Bunul Dumnezeu ca să trimită peste toți binecuvântarea Sa”, a subliniat IPS Părinte Mitrofan.

La peste cinci veacuri de la trecerea sa la cele veșnice, memoria și prezența Sfântului Voievod acționează și astăzi, „nu doar ca simbol al identității noastre, ci și ca ferment al acțiunii comunitare în interesul binelui comun al românilor de astăzi și de mâine”, a explicat Victor Opaschi, secretarul de stat pentru Culte. De asemenea, a felicitat obștea Mănăstirii Putna, îndrumată de părintele stareț arhim. Melchisedec Velnic, care, prin activitățile organizate an de an, împlinește testamentul sfântului ei ctitor și „reafirmă permanent importanța fundamentală a păstrării legăturii între educație, credință și cultură”.

An de an, sărbătoarea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare adună tot mai mulți credincioși români de pretutindeni la mormântul Sfântului Voievod de la Mănăstirea Putna, pe care IPS Părinte Arhiepiscop Pimen l-a numit „Ierusalimul neamului nostru românesc”. „Ziua de astăzi este o sărbătoare națională. Fiecare dintre noi, când pășim pragul porții de intrare de la Mănăstirea Putna, ne simțim români și creștini. Dacă nu ar fi fost Ștefan cel Mare, oștile otomane ar fi ocupat întreaga Europă; dacă nu ar fi fost mormântul său aici, unde este «Ierusalimul neamului nostru românesc» și «Altar al conștiinței noastre națio­nale», hotarul pe partea aceasta de nord ar fi fost mult mai aproape de Suceava”, a evidențiat IPS Părinte Arhiepiscop Pimen.

După Sfânta Liturghie, evenimentele festive au continuat cu onorurile și ceremoniile militare de depunere de flori la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare; inaugurarea, prin slujba de binecuvântare, a Portalului Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă”. Această poartă monumentală este închinată jertfei românilor de pretutindeni și din toate timpurile pentru libertate, indepen­dență și demnitate națională și, în mod special, românilor care au fost uciși în Masacrul de la Fântâna Albă, din nordul Bucovinei, la 1 aprilie 1941, pentru vina de a-și fi iubit neamul, credința și patria. Au participat reprezen­tanți ai Guvernului României și ai Guvernului Republicii Moldova.

La Chinonic, Corala „Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți” a interpretat cântări religioase. De asemenea, la finalul Sfintei Liturghii, a fost susținut un recital de Orchestra-Model și Corul „Credo” ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, de Corul „Glasul Bucovinei” al Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi „Petru Rareș” din Fălticeni și de Grupul vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” din Vicovu de Sus.