Sărbătoare în Parohia „Sfântul Antonie cel Mare”-Titan

În fiecare an, la 23 noiembrie, Biserica Ortodoxă Română face pomenirea Sfântului Cuvios Antonie, înnoitor al aşezământului monahal vâlcean Iezer. Pentru Parohia „Sfântul Antonie cel Mare” din cartierul bucureştean Titan, singura biserică din Capitală aşezată sub ocrotirea acestui sfânt, bucuria hramului a fost sporită de primirea unui fragment din moaştele sfântului cuvios. În mijlocul credincioşilor parohiei s-a aflat Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care a săvârşit Sfânta Liturghie şi a sfinţit racla în care au fost aşezate cinstitele moaşte ale Sfântului Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii.

Pentru Parohia „Sfântul Antonie cel Mare”-Titan, din cadrul Protoieriei Sector 3 Capitală, sărbătoarea pomenirii celui de-al treilea ocrotitor, Sfântul Antonie de la Iezerul Vâlcii, a purtat anul acesta conotaţii speciale. La trei veacuri de la trecerea la sfintele locaşuri a acestui cuvios bineplăcut lui Dumnezeu, comunitatea parohială aflată sub ocrotirea sa a primit, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, şi cu bunăvoinţa Înaltprea­sfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, un fragment din sfintele sale moaşte, care vor rămâne în patrimoniul sacru al bisericii.

Pentru marcarea acestui eveniment istoric din viaţa comunităţii, în mijlocul credincioşilor s-a aflat Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care a săvârşit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor restrâns de clerici, din care au făcut parte părintele Florin-Nectarie Busuioc, protopop al Protoieriei Sector 3 Capitală, şi părintele paroh Nicolae Gavrilă. În cuvântul de învăţătură, ierarhul a evocat viaţa virtuoasă a sfântului pomenit, arătând că aceasta a fost determinată de câteva coordonate principale, cele mai importante fiind milostenia şi rugăciunea. „Aţi auzit citindu-se la Sfânta Liturghie pasajul scripturistic numit «al Fericirilor», pe care Sfinţii Părinţi l-au rânduit a se citi la pomenirea unui cuvios. Sfântul Antonie de la Iezerul Vâlcii a împlinit, prin viaţa sa, toate aceste fericiri. A avut inimă curată, a fost prigonit, trebuind să plece din ţara lui din cauza stăpânirii turceşti, dar, în chip special, a fost un om milostiv şi a plâns foarte mult. Ucenicul şi biograful său, Nicolae, aminteşte că sfântul avea întotdeauna faţa scăldată în lacrimi când participa la Sfânta Liturghie şi Laudele bisericeşti. El a fost un negustor bun, care a lucrat mult pentru a-şi întreţine familia, dar şi pentru a putea oferi cât mai multe celor săraci. A fost unul dintre bunii negustori, care la vârsta maturităţii depline, după ce şi-a îndemnat fiul să devină slujitor al Sfântului Altar, şi-a îndreptat paşii către mănăstire. Episcopul de atunci al Râmnicului, Sfântul Antim Ivireanul, l-a îndemnat să repare Mănăstirea Iezer din ceea ce dobândise în activitatea sa de negustor. Aşezarea lui, dragostea faţă de Dumnezeu, inima bună, lacrimile pe care le avea permanent au adunat împrejurul lui mai mulţi călugări cu care a rezidit biserica mănăstirii de la Iezerul Vâlcii. A arătat prin aceasta că cel ce fusese negustor a înţeles că cea mai bună neguţătorie este a mântuirii şi, lăsând toate, a venit şi a slujit Domnului, până la mutarea la cer, anul acesta aflându-ne la un popas important, deoarece se împlinesc 300 de ani de la acest eveniment”.

După Sfânta Liturghie, ierarhul a săvârşit slujba de sfinţire a raclei în care se păstrează fragmentul din moaştele Sfântului Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii oferit parohiei bucureştene. Racla a fost apoi aşezată într-un baldachin în curtea bisericii, spre închinarea credincioşilor parohiei şi a pelerinilor. La final, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul a mulţumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru delegarea la acest eveniment deosebit şi Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie, care a binevoit să ofere în dar parohiei un fragment din moaştele Sfântului Antonie de la Iezerul Vâlcii, părintelui protopop Nectarie Busuioc pentru susţinerea eforturilor pentru primirea sfintelor moaşte, precum şi tuturor celor care s-au implicat în organizarea hramului, în principal părintelui paroh Nicolae Gavrilă pentru osteneala şi dragostea lui de a avea un fragment din moaştele sfântului ocrotitor al parohiei.

Răspunsurile la strană au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale.