Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Sărbătoarea arătării slavei Preasfintei Treimi

Sărbătoarea arătării slavei Preasfintei Treimi

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Știri
Un articol de: Pr. Ştefan Sfarghie - 06 August 2020

Cu prilejul sărbătorii Schimbării la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos, joi, 6 august 2020, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învăţătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patri­arhală. Preafericirea Sa a reliefat faptul că minunea de pe Tabor a fost o pregătire duhov­nicească a ucenicilor pentru taina Învierii lui Hristos: „Ucenicii trebuiau pregătiţi ca atunci când Îl vor vedea pe Iisus Hristos desfigurat şi răstignit pe cruce să-şi aducă aminte de Faţa Sa transfigurată, luminoasă, plină de slava Sa dumnezeiască. De aceea, mai târziu, Sfântul Apostol Petru, la Rusalii, spune că cei care L-au răstignit pe Iisus au răstignit pe Domnul slavei”. 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat că sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului ne aduce aminte că fiecare biserică este plină de harul Preasfintei Treimi: „Fiecare biserică sfinţită este compusă din trei «colibe»: pronaos, naos şi altar. Pronaosul reprezintă Vechiul Testament, naosul reprezintă Biserica în procesiune către altar, iar altarul simbolizează Împărăţia cerurilor. Fiecare biserică de parohie este un locaș al Taborului. În general, bisericile se zidesc pe o colină şi ele ne aduc aminte de bucuria, pacea, lumina şi fericirea pe care le-au simţit Sfinţii Apostoli la Schimbarea la Faţă a Domnului pe Muntele Taborului”. 

Întâistătătorul Bisericii noastre a precizat că Schimbarea la Faţă a Domnului Iisus Hristos are mai multe înţelesuri duhovniceşti. „Este o arătare a slavei Învierii lui Hristos şi a Înălţării Sale la cer înainte de pătimirile şi moartea Sa, dar, în acelaşi timp, Schimbarea la Faţă a Domnului arată şi slava părintească - cum ne spune cartea de cult Minei -, şi anume slava pe care Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat, a primit-o ca Om de la Dumnezeu Tatăl când El S-a schimbat la Faţă, pentru că Tatăl a zis: «Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultaţi-L» (Matei 17, 5). Deci, firii omeneşti îi este dăruită slava părintească a Tatălui ceresc, pe care El o dăruieşte Fiului din veşnicie, însă acum aceasta s-a arătat prin firea umană, prin chipul uman al lui Hristos. Această slavă părintească, după cum ne arată cântările din această zi, dar şi din ziua precedentă, din 5 august - Înainte- prăznuirea Schimbării la Faţă a Domnului -, este slava întregii Sfinte Treimi, deoarece ca şi la Botezul Domnului aici se arată prezenţa Sfintei Treimi: Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos este schimbat la Faţă, norul luminos care apare la un moment dat este Duhul Sfânt şi din acest nor luminos se aude glasul Tatălui”, a spus Patriarhul României. 

În continuare, Preafericirea Sa a subliniat că la acest praznic se cunoaște care este scopul veșnic al omului în Împărăția cerurilor. 

„Slava Preasfintei Treimi se arată acum prin umanitatea, prin firea omenească a lui Hristos. Prin aceasta vedem că firea omenească este chemată la slavă veşnică. Spre a se împărtăşi de slava lui Dumnezeu, de slava neapusă, netrecătoare, veşnică, necreată, a Preasfintei Treimi. Omul a fost creat după chipul lui Dumnezeu şi chemat să ajungă la asemănarea cu El, adică la îndumnezeire, la sfinţenie prin ascultare faţă de Dumnezeu. Primul Adam, prin neascultare, a pierdut lumina slavei dumnezeieşti, însă noul Adam, Iisus Hristos, prin ascultare până la moarte a restaurat firea omenească cea stricată de păcat şi a sfinţit-o. De aceea, Sfinţii Părinţi, în cântările sărbătorii de astăzi, spun: «Prin apa Botezului, prin apă şi prin foc ai curăţit, Hristoase, firea noastră cea stricată prin păcat, iar prin Schimbarea Ta la Faţă ai îndumnezeit-o». Deci, prin Schimbarea la Faţă a Mântuitorului Iisus Hristos se arată firea omenească îndumnezeită, luminată, aşa cum va fi ea în Împărăţia cerurilor. Această slavă a lui Hristos se va împărtăşi tuturor celor care au ascultat de Hristos, au împlinit în viaţa lor voia Lui. De aceea, în Biserica Ortodoxă, sfinţii au lumină în jurul capului, arătând prin aceasta că în ei locuieşte slava iubirii, frumuseţea, lumina harului Preasfintei Treimi şi că ei sunt mărturisitori ai slavei lui Hristos împărtăşită oamenilor”, a evidenţiat Preafericirea Sa.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat și expresia „arătând ucenicilor Tăi slava Ta, pe cât li se putea” din troparul sărbătorii: „Fiecare primeşte harul necreat, lumina necreată a slavei Preasfintei Treimi pe măsura credinţei şi iubirii sale, pe măsura înaintării sale în viaţă sfântă, a curăţirii sale de păcate şi a luminării sufletului şi trupului prin împlinirea voii lui Dumnezeu. Slava Preasfintei Treimi este împărtăşită firii omeneşti care se îndumnezeieşte, se sfinţeşte, se luminează şi trăieşte veşnic în iubirea şi bucuria veşnică a Preasfintei Treimi”. 

De asemenea, Preafericirea Sa a arătat că prin Schimbarea la Faţă, Mântuitorul Iisus Hristos a vrut să arate şi slava celei de a doua veniri a Sa. „Biserica a rânduit ca această sărbătoare să fie celebrată nu înainte de Paşti, nu înainte de sărbătoarea Învierii Domnului, ci în ultima lună a anului bisericesc, în ziua de 6 august, pentru că în ziua a 6-a a fost făcut omul şi aşa trebuia să strălucească faţa lui Adam dacă asculta de Dumnezeu, precum Faţa lui Hristos pe Muntele Tabor. Slava Învierii lui Hristos şi a Înălţării Sale la cer este şi slava celei de a doua veniri a Mântuitorului Iisus Hristos. Prin aceasta noi învăţăm că Dreptul Judecător va veni întru slavă ca să judece viii şi morţii şi că El împărtăşeşte această slavă celor care au crezut în El, L-au iubit şi au împlinit voia Lui în viaţă. De aceea, Schimbarea la Faţă a Domnului este o lumină pentru modul de încheiere a vieţii pe pământ şi pentru pregătirea creştinilor în vederea Judecăţii de Apoi. Această slavă a venirii lui Hristos în Ziua de Apoi este slava pe care o va dărui El drepţilor”, a spus Patriarhul României. 

La final, Preafericirea Sa a subliniat că sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului ne cheamă să ne schimbăm modul de a vieţui şi de a făptui, arătându-ne astfel purtători ai luminii cereşti: „De aceea, unele cântări bisericeşti din această zi ne îndeamnă la schimbarea vieţii. Să părăsim faptele rele şi să ne îmbogăţim cu fapte bune, să părăsim tot ceea ce este întunecat şi să ne luminăm prin cuvinte bune, frumoase, prin gânduri luminoase, prin fapte de milostenie, de bunătatea sufletească de întrajutorare”. Totodată, Patriarhul României a amintit şi de faptul că Schimbarea la Faţă este cea mai iubită sărbătoare a călugărilor isihaşti. 

 

Citeşte mai multe despre:   predica  -   Patriarhul Daniel  -   Schimbarea la Față  -   sarbatoare  -   Reşedinţa patriarhală